E miezul nopţii şi mie îmi vine să urlu, dar nu pot decât să îmi înăbuş cumva plânsul… mi s-au dus cele câteva zile de fericire, de speranţe, de iubire, de… tot ce am trăit mai frumos de când mă ştiu… ca o adevărată idioată, am sperat că o să dureze. N-a fost aşa… şi într-un moment m-am trezit fără singurul băiat care a reuşit să schimbe ceva la mine, singurul căruia i-am zis direct “te iubesc”, singurul care mi-a zis acelaşi lucru…
In fine… asta e… şi tu, dacă vezi asta, ignoră.
>:D< o sa treaca…toate trec…e replica valabil universal:*
:* Merci… s-a rezolvat… :”>