Frumoasa din padurea adormita ( varianta mea:)) )

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti, un imparat si o imparateasa. Intr-o buna zi, imparateasa nascu o fetita atat de frumoasa ca imparatul nu-si mai incapea in piele de bucurie.

A fost odata, ca mai bine nu ar fi fost niciodata, un ghiolban si femeia lui. S-au casatorit tarziu, ca deh… oamenilor le-a placut viata. Intr-un sfarsit, femeia nascu o fetita atat de frumoasa, incat se cunostea de mica ce poama va ajunge. Ghiolbanul era atat de mandru de ce-a facut el, incat plutea.

In bucuria lui, imparatul dadu o mare petrecere unde pofti toate rudele, prietenii si ursitoarele, ca sa-i inzestreze fiica cu fel si fel de daruri: frumusete, bucurie, virtute, bogatie, noroc. La petrecere sosira, rand pe rand, sapte ursitoare poftite de imparat la ospat, iar bucatele au fost servite de pe talere de aur. Deodata, petrecerea a fost deranjata de un musafir nepoftit, era o ursitoare, de care nu mai auzisera de foarte multa vreme. Pesemne ca ursitoarea cea rea venise sa se razbune pe rege pentru ca uitase s-o invite.

In ameteala lui, omul dadu un bairam pe cinste, ca doar a procreat si trebuia sa stie toata lumea de isprava lui. La bairam a chemat neamuri, vecini, cunostinte, si ursitoarele care sunt la moda in zilele noastre. Deodata se auzi un zgomot… un invitat nepoftit aparu cu o sticla de tarie in mana, cantand in gura mare „fetita tatii fetita”. Pesemne ca era iubita din tinerete a ghiolbanului, care venise sa faca circ ca nu a luat-o pe ea de nevasta.

Cand petrecerea era pe sfarsite, ursitoarele au trecut pe rand pe langa leaganul fetitei si au inzestrat-o cu daruri alese. Ursitoarea cea rea se apropie si ea de leaganul fetitei si cu glas tunator spuse:
-Inainte de a implini 16 ani, copila se va intepa la deget cu un fus si va muri.

Una cate una, ursitoarele au trecut pe langa patul copilului, urandu-i numai de bine, ca doar le platise tac-su’ si n-aveau de ales. Musafirul nepoftit se apropie si ea de leaganul fetitei si cu vocea tremurata ii spuse:
– Inainte de a implini 16 ani, pustoaica va fi o betiva depravata si va intra in coma alcoolica.

La auzul acestor vorbe toti incremenira. A saptea ursitoare, care n-apucase sa urseasca, facu un pas inainte si spuse:
-Nu am puterea sa ridic blestemul dar pot sa-l indrept. Atunci cand fata se va intepa cu fusul, sa nu moara ci sa cada intr-un somn adinc din care numai sarutul unui print indragostit o poate destepta.

Cand au auzit vorbele frustratei, toti au incremenit. A saptea ursitoare, care fusese impinsa si nu apucase sa ureze nimic, si-a facut curaj si a vorbit:
– Nu am puterea sa ridic blestemul, ca prea a zis-o cu ciuda, dar poate pot sa il dreg cumva. Atunci cand fata o sa fie cazuta pe bordura moarta de beata, o va gasi un cocalar care o va duce in vila la el si o va lua de nevasta. (Bineinteles, ban la ban trage :-j)

Inca din ziua aceea, imparatul dadu porunca sa se arda toate fusurile din imparatie, iar cine s-ar fi opus acestei porunci ar fi fost intemnitat pe viata. Fetita crescu si se facu domnita frumoasa, prietenoasa si cuminte. Intr-o buna zi, hoinarind singura prin palat, dadu de o usa ferecata tocmai in varful turnului.

Din acea zi, ghiolbanul dadu ordin sa se arunce toate sticlele de bautura din sat, iar cine era prins cu tuica sub masa ar fi fost batut si trimis la cersit in tarile calde. Fetita crescu si se facu o pustoaica frumoasa, cam pitipoanca, blonda, bronzata, cu bot si cam curvulita. Intr-o noapte, bagabontind prin baruri, la o masa intalni o tipa cam vulgara, care sorbea ceva dintr-o sticla pe care o tinea in san.

-Pe aici nu am mai fost niciodata, ar fi bine sa arunc o privire, gandi ea.
Deschise usa si zari o batranica care statea si torcea de zor dintr-un fuior de in.
-Batranico ce faci aici, ce rasucesti asa de repede? intreba fata curioasa din calea afara. Pot sa incerc si eu?
In clipa cand lua fusul in mana si incerca sa toarca, se intepa la deget si cazu intr-un somn adanc. Imparatul indurerat ceru ajutor ursitoarei celei bune. Aceasta auzind vestea rea, incaleca pe balaurul urias, credinciosul ei prieten si zburara iute ca gandul si ca vantul spre palat.

-Care o fi treaba cu tipa? Ia sa vedem… spuse „copila”.
Se apropie de ea si o intreba:
-Scuza-ma fata, ce sorbi asa cu pofta din sticla aia? Intreba bagacioasa fata de ghiolban. Imi dai si mie o dusca?
In clipa in care sorbi prima picatura de alcool, se linse pe bot si nu mai lasa sticla din mana pana nu o goli. Cateva ore mai tarziu, pisifoanca zacea beata pulbere pe scarile barului. Ghiolbanul, disperat ca si-a pierdut podoaba, a trimis cativa fortosi sa o caute prin the big village. Dupa o vreme, ei se intoarsera cu mainile goale, pisifoanca nu era de gasit…

Cu bagheta ei fermecata adormi intreg palatul, pe imparat, pe imparateasa, pe bucatar, pe ucenic, pe pisica si chiar pe soricel. Dupa ce adormi intreaga curte, de jur imprejurul palatului incepu sa creasca maracinis care cuprinse toti peretii chiar si steagul din varful turnului. Ani de zile, pe acele meleaguri n-a mai calcat picior de om. Feciorul imparatului vecin afla taina palatului ascuns in maracinis din spusele unui mosneag batran.

Fortosii s-au intors sa gaseasca tuta care i-a nenorocit odorul ghiolbanului. Dupa ce au plecat, in tot satul au inceput sa apara zvonuri referitoare la patania micutei bagaboante. S-a oferit o recompensa mare, pentru bravul cocalar care va gasi zana adormita. Pana a doua zi de dimineata, au continuat sa o caute. Fiul unui alt bogatas, care locuia in varful dealului, se intorcea pe sapte carari de la discoteca din vale. Pe drum, auzi de disparitia pustoaicei.

El se hotari ca trebuie sa vada cu ochii lui adevarul celor aflate si isi croi carare cu palosul prin maracinisul incalcit pana la poarta castelului. Inauntru domnea o liniste apasatoare. Strajerii, curtenii, imparatul, imparateasa, orataniile, toate vietuitoarele dormeau. Printul strabatu una cate una incaperile palatului. Deodata vazu o usa intredeschisa, in fata careia sforaiau doi strajeri si intra sfios. Facu ochi mari de uimire cand vazu, dormind pe un pat mare o domnita nemaipomenit de frumoasa si pe loc se indragosti de ea. Se apleca sa o sarute. Dar de indata ce o atinse, frumoasa domnita se trezi si il privi cu drag si, o data cu ea, tot palatul se trezi din somnul adinc de care era cuprins. Si, dupa ce au facut o nunta de nu s-a mai pomenit, au trait fericiti pana la adanci batraneti.

Printul (asa i se spunea prin sat, pentru ca purta multe bling blinguri din balci), se umfla in pene si cum stia locurile de desfrau ale tineretului taurin din satul cu pricina, se hotari sa strabata carciumile in cautarea frumoasei fufe. La o incrucisare de ulite, aproape cazuta in sant, zacea pseudo-printesa, prafuita si cu 3 gaste langa ea… „printul” se apropie de ea si ii spuse usor la ureche…
-Fha… fha, traiesti?
Fiind primul zgomot ce il auzea in acea zi, ea s-a simtit si a mormait ceva. Printisorul se apleca asupra ei si incerca sa o sarute. Moment in care ea… indragostita in mahmureala ei… a vomitat pe el. El se gandi „Asta e muierea pe care o vreau!”  Dupa minunata isprava, fata isi reveni. Tipul o duse acasa si dupa lungi dezbateri cu familia ei, se hotari o nunta ca in povesti, cu ceafa de porc, bere si multi lautari. Nunta a tinut 3 zile si 3 nopti ca doar erau din high society si s-au facut toti praf. End of story.

P.S. Povestea reala e preluata de pe un alt site. Nu mai stiu care :-??

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s