Cu Bobi în fiara soarelui

Iulie 2015, ora 10 dimineața.

Concediul s-a sfârșit, e timpul să mă reîntorc la București. Vacanța în orașul natal mi-a prins bine. Mi-am revăzut prietenii, am mers la mare cu trenul, am văzut răsăritul pe plajă, m-am îndrăgostit, m-am despărțit, am făcut câte puțin din toate nebuniile pe care le poate face o fată de 27 de ani. Au fost două săptămâni pline și satisfăcătoare. Dar gata. E timpul să redevin fata cu capul pe umeri pe care o cunosc colegii de la serviciu. Acolo nu sunt fătuca zăpăcită, am o funcție respectabilă și muuulte responsabilități.

Așa că l-am luat pe Bobi în brațe, l-am pus în cutiuța lui de transport, l-am plasat pe scaunul din dreapta al mașinii și am fost gata de drum. I-am pupat apăsat pe părinți și am pornit.

Era o zi caldă. Sufocant de caldă. După primii 10 kilometri am vrut să pornesc aerul condiționat, dar se pare că nu voia să mă asculte, sufla un jet puternic de aer cald. Tricoul se lipea deja de mine, iar Bobi scâncea în cutiuța lui. Mi-am spus că nu e o dramă, oricum drumul nu e chiar atât de lung.

Au mai trecut câteva minute, timp în care am cântat, am băut apă, am vorbit cu Bobiță, am deschis toate geamurile să circule aerul, am făcut tot ce era posibil să uit de căldura aia groaznică.

Și cum lălăiam eu nervoasă la culme, deodată aud o bubuitură și simt cum se zguduie mașina. Bobiță schelălăia, eu nu știam ce s-a întâmplat, adică știam, dar nu prea voiam să cred… în fine… trag obligat forțat pe dreapta, cobor din mașină, când văd roata de pe stânga față fleoșcăită într-un mare fel. Perfect, tot ce-mi lipsea azi. O pană. Calm, caaaaalm, hai să n-o luăm razna, Dănuță, fii cuminte.

Am căutat în telefon numărul de la service, am sunat, am reușit să le explic despre ce e vorba, că uite așa, că pe dincolo, nu am roată de rezervă pentru că sunt femeie, sunt începătoare, sunt panicată și am nevoie de ajutor. I-am dat mecanicului detalii despre loc (în mijlocul câmpului, logic, unde puteau să mi se întâmple mie nasoale?) și mi-a promis că într-o oră se rezolvă.

Aveam de așteptat o oră în fiara soarelui și cu bietul animal murind de cald lângă mine. I-am pus piciului lesa, am pornit radioul să am companie la lălăială și am așteptat. Chiar când mi-a venit pofta de cântat, se termina melodia. Perfect, încă un succes pe ziua de azi. Iar vorbește sfătosul ăla 10 minute. Stai așa. Zice de aerul condiționat. Nemernic mic, zici că-mi face în ciudă. Mă apropii de mașină și ciulesc urechile: „ … repet: al 100-lea sms cu textul ZĂPUȘEALĂ primește un voucher pentru un serviciu complet de verificare, igienizare și reîncărcare freon, premiu oferit de www .freon-auto.com! Încearcă-ți norocul și poate ești fix tu cel care primește un cadou pentru aerul condiționat auto!” – glumești, nu? Frate, glumești? Dă-mi mie voucherul vieții, am nevoie mai mult decât oricine în momentul ăsta! Unde naiba-i telefonul ăla? ”ZĂPUDEALĂ”. Nu. ZÂPUȘALĂ. Aaaah tastaturaaa! ZĂPUȘEALĂ. Trimis! O să câștig numaidecât, dar măcar am încercat.

freon-auto-7

M-am sucit pe lângă mașină, am dat un șut roții cu pricina, l-am pupat pe Bobi în bot și i-am dat apică și am auzit telefonul sunând. Dacă iar sunt ăia de la firma aia de cosmetice și încearcă să îmi tragă niște bani cu de-a sila, îi înjur.

– Alo.

– Bună, sunt Mihai de la Radio X. Ești fericita câștigătoare a concursului nostru, felicităăăăăări! Cu cine avem onoarea?

– Geeeez, frate… Dana. Tu vorbești serios? Mihai, sunt cu mașina în mijlocul câmpului, am pană, aștept mecanicul, mă coc pe căldura asta și e prima veste bună care a venit pe ziua de azi. Aerul condiționat mi-a murit acum o oră, voi sunteți cumva niște îngeri. A picat la țanc, vă mulțumesc din suflet!

O oră mai târziu eram pe drum. Mecanicul a sosit la timp și mi-a rezolvat problema rapid. Primul drum după ce îl las pe Bobi acasă, la răcorică, e spre service. Mihai de la radio (nu îi mai zic „sfătos” de-acum încolo, promit) mi-a promis că acestea fiind datele problemei, pot merge chiar și azi la service pentru a-mi rezolva problemele.

10482571_666113850139056_6095877084033985180_n

La service m-am prezentat și le-am povestit despre voucherul câștigat la radio. Băiatul care m-a primit știa deja situația și a început verificările imediat. L-am văzut că s-a cam strâmbat când a simțit niscaiva mirosuri în mașină. Și eu simțisem, dar credeam că e nevoie doar de-o curățare mai profundă la spălătorie. M-a întrebat când am făcut ultima oară igienizarea aerului contiționat auto. Ce igienizare? Ce-are, e Bobiță, să îl spăl săptămânal? N-am făcut niciodată de când am luat mașina. Mi-a povestit că sistemul de climatizare trebuie curățat o dată la un an-doi și pot solicita asta când merg să fac încărcarea cu freon. Din cauza mediului umed, apare mucegaiul și odată cu el mirosurile neplăcute, dar și probabilitatea apariției unor alergii. Igienizarea se face prin introducerea unui agent special de tip aerosol, care circulă prin instalație, astfel reușind igienizarea și scoaterea mirosurilor neplăcute din mașină.

FreonAuto-768x362

Uite cum o situație atât de neplăcută mi-a arătat cât de importantă e o încărcare cu freon și igienizarea periodică a aerului condiționat. Jur că nu mai intru în vară fără să mă asigur că am aerul condiționat perfect funcțional și instalația igienizată.

Bobi sigur nu mă iartă că l-am ținut cu orele în soare, dar îi cumpăr eu niscaiva croanțe și îi trece.

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2016.

Anunțuri

Un gând despre “Cu Bobi în fiara soarelui

  1. Pingback: SuperBlog | Proba 8. Freon auto pentru o mașină cool!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s