„Acasă” nu e doar o casă

M-am născut într-un oraș mic și liniștit. Am crescut frumos, zburdând pe-afară cât era ziua de lungă, cu cheia la gât, subtilizând corcodușe din pomul vecinilor, spărgând nuci sau julindu-mi genunchii… ori în goana după minge, ori la picata pe nume sau cocoțata.

Nu s-au schimbat prea multe de atunci. Doar jungla de betoane a devenit din ce în ce mai „deasă” și copiii preferă să își piardă copilăria prin casă, la calculator. În cei 15 ani de când nu mai sunt copil, nu știu dacă am văzut de zece ori copii cu preșurile întinse, jucându-se cu păpușile sau alergându-se prin fața blocului . În schimb, strânși ciorchine la colțul străzii, vorbind despre cele mai noi jocuri online, da! „Asasinii ăia, mă, ăia albi, negri… știi tu, ăia albaștri!” – e ultima dudă auzită.

Or, eu nu vreau un copil din ăsta. Vreau să crească așa cum am crescut eu, pe-afară, să „fure” o bucată de pâine și o roșie și să o zbughească pe ușă înainte să-l cert că nu vrea să mănânce o tocană cinstită.

Să facă oameni de zapadă şi să iasă la săniuş, apoi să intre în casă, la căldură, ud ciuciulete şi semi-îngheţat, dar fericit.

Vreau un viitor frumos pentru copilul meu care încă nu există, dar la care e timpul să mă gândesc, pentru că odată și odată tot va apărea în viața mea.

Când eram mică, eram destul de inventivă, adică nici iarna nu stăteam potolită. Pe zăpezile alea mari, într-o zi mai „dezmorțită” eu am făcut șanțuri prin zăpadă, ca să se scurgă apa spre canalizare. Sau, vara, am băgat o sticlă cu apă în nisip și am scos un furtunel din ea, ca să fac fântână pentru păpuși. Am încercat și să fac o grădină în fața blocului. Deci la capitolul creativitate stăteam bine. Acum era momentul să folosesc asta în ceva concret.

Aveam niște bani puși la ciorap, de pe o clădire moștenită de la niște mătuși și am zis că e momentul să îmi împlinesc un vis mai vechi. Să mă mut la munte.

Dar să îmi cumpăr un apartament, să cumpăr o casă, sau să cumpăr o bucată de pământ și să construiesc acolo casa perfectă pentru mine și familia ce se va forma acolo? Am ales a treia variantă, am decis subit că-mi plac provocările.

Și-așa am făcut.

Terenul nu arăta prea promițător. Eu mă uitam la el, el la mine, ce să-i fac? Doar n-o să ridic o colibă acolo, în mijlocul curții. Măcar gard aveam.

Aveam două variante: ori vindeam terenul mai departe, ori îmi luam inima în dinți și apelam la specialiști. Ziceam că-mi plac provocările, nu?

Am întrebat noii vecini, am întrebat prietenii, până am găsit o firmă specializată în proiecte de casă. Am avut o primă întâlnire, ei mi-au ascultat cu atenție dorințele și de acolo a fost doar o cale de câteva săptămâni până m-am văzut cu proiectul. Mi-au garantat obținerea autorizației de construire și asta mi-a dat încredere.

Căsuța mea prindea contur, deocamtată în capul meu. Urmează să aibă 3 dormitoare. Unul pentru noi, unul pentru copil și unul pentru ai mei, când vin în vizită. Fiecare dormitor va avea baie proprie. Știți cum e când sunteți mai mulți într-o casă și aveți o singură baie? Ei, despre asta vorbesc.

Mi-au sugerat să aleg încălzirea prin pardoseală și nu știu alții cum sunt, dar eu mă simt de parcă aș păși pe nisipul fierbinte de pe plajă într-o încăpere din asta. Și-mi place asta. În plus, avantajul ar fi încălzirea uniformă a încăperilor. Și scăpăm și de calorifere, iar spațiul economisit îl folosim pentru altceva. Un răftuleț, o decorațiune…

Auzisem de la vecini că ar fi ceva probleme la rețeaua electrică. Vântul puternic, mai ales în timpul iernii, face să cadă curentul mai mereu. Ei aveau panouri solare, așa că mi-au recomandat și mie. Urma să le am, astfel mai reduceam din cheltuielile lunare.

Apartamentul din orașul natal e „căptușit” bine și pe interior și pe exterior și în ultimii ani asta s-a simțit la facturi. Mi-am dorit același lucru și pentru noua mea căsuță.

Ferestrele, multe şi mari, le vreau de termopan. Şi draperii colorate, vesele şi moderne.

Vreau pereţi lila în dormitoare si bej în sufragerie. Bucătăria o visez spaţioasă şi utilată cu de toate.

d2În jurul casei, terasă. Din aia cum vezi în filme. Cu balansoar și restul mieroșeniilor. Până la poartă, o potecă pietruită. Din izvorul din apropierea casei urmează să captăm un firicel, pentru apă proaspătă. În curtea din spate, un foișor, și grătar pentru a avea petreceri perfecte vara.

În stânga, doi vișini și în dreapta o mică grădină de legume. Căsuța să se vadă, frumoasă și curată, din stradă.

amenajare-camera-mansarda-ca-biblioteca-2Îmi doresc la noua casă și o mansardă, unde să-mi fac biblioteca. Să fie cuibul meu, refugiul meu. Vreau să fie proiectată astfel încât să ne simţim comod, dar să contribuie şi la reducerea cheltuielilor. Să fie construită din materiale de calitate, să fie călduroasă iarna şi răcoroasă vara… să pot să o numesc „acasă” şi peste 30 de ani, când picii mei o vor lua în primire.  Cine ştie, o vor transforma în pensiune cândva.

Abia aştept să-mi văd visul cu ochii. Deja mă gândesc la o reţetă de brioşe, pentru a le trimite la acel birou de proiectare, oamenilor care mi-au pus visul pe picioare.

sigla-2016-768x392

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2016!

  • sursă foto 1: casabunicii.ro
  • sursă foto 2: mobila.com
  • sursă foto logo: super-blog.eu
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s