Structură și culoare

Când vine vorba de lucrurile care mă înconjoară și, de ce nu, de oamenii care mă înconjoară, prefer de fiecare dată să fie o armonie la mijloc. Să îmi semene. Să ne potrivim. Așa că, în momentul când a fost vorba să am o casă a mea, am preferat să fie construită, nu cumpărată într-un bloc gri. Am vrut să am un cuvânt de spus în ridicarea cuibului meu, să aleg, să visez și să simt că mi se potrivește.

Nu îmi plac casele imense, cu un etaj, cu două etaje, încărcate, prea mobilate, prea pestrițe, prea din mai multe povești.

3-proiect-casa-P-M-Iasomie-0722494447Nu îmi doresc o casă muzeu sau o casă hotel. Vreau o casă așa… ca o casă de om! Sau ca o casă de blogger. Și dacă tot ziceam că îmi place să îmi semene lucrurile care-mi sunt aproape… dacă blogul îmi seamănă, casa îmi seamănă, asta înseamnă un singur lucru: căsuța mea virtuală și căsuța mea reală vor semăna între ele!

Tot ce mi-am dorit de la blogul meu a fost să fie un colț intim pentru gândurile mele. Ca o duminică senină cu aromă de cafea. Un loc deschis și vesel. Luminos și spațios.

Dar oare voi fi în stare, când va veni vremea să discut cu specialiștii, să redau exact cum îmi doresc să arate casa mea?

Am primit recomandări de la cunoștințe, dar după primele discuții, mi s-a părut că toți au viziuni destul de învechite asupra proiectelor și, cumva, parcă toate arătau la fel. Or, eu nu îmi doresc o casă trasă la xerox. Eu nu sunt copia nimănui, nici casa mea nu vreau să fie.

Într-un final, am decis să apelez la infinita înțelepciune a preamăritului Google și am tastat pur și simplu: proiecte case. Am ales un rezultat care mi-a inspirat încredere și i-am contactat.

După ce am discutat cu oamenii și le-am explicat ce păsărele am în cap, ne-am apucat să gândim împreună aspectul căsuței mele de vis. Am înțeles și eu că o construcție nu se face așa, netam-nesam după cum te taie mintea și că orice proiect trebuie să respecte un plan urbanistic. Însă asta nu a fost o problemă pentru mine. Obținerea unui certificat de urbanism a fost floare la ureche datorită profesionalismului de care au dat dovadă cei de la AIA Proiect. Totul pare atât de simplu și la îndemână când lucrezi cu ei. Lunile pierdute până acum pe la proiectanți și arhitecți s-au transformat în săptămâni. Patru săptămâni, ca să fiu precisă. Timp în care am stabilit împreună cu ei cum va arăta casa mea(în sfârșit am găsit oameni care îmi împărtășeau viziunea), am obținut toate autorizațiile necesare și m-am apucat de treabă. Bine, de treabă s-au apucat muncitorii că eu doar vin cu indicațiile. Mă pricep la indicații, v-am spus? Nu s-au ridicat nici pereții exteriori de tot și eu deja am început să îmi imaginez cum va arăta totul.

Mă și visez privindu-mi casa, începând chiar de la poartă. Ușa principală va fi îndreptată spre Sud. Mare, din sticlă, pentru a permite luminii să ajungă în holul lung. În dreapta, îmi doresc bucătăria, într-un galben-pai, cald și luminos. Două ferestre mari, cu perdele fine, și ușa care se deschide spre terasă. Acolo vreau să-mi beau cafeaua în fiecare dimineață, braț la braț cu primele raze ale soarelui, într-un balansoar.

Mergând mai departe, intru în living, spațios și simplu mobilat. Asemenea blogului meu, nu-i nevoie de n plugin-uri și dotări, ci prin simplitate, căldură și calitatea oamenilor care-i calcă pragul, va reuși să devină un loc unde să te simți bine. Va avea și el, desigur, o ușă către terasă. Terasă care, că veni vorba, aș prefera să am posibilitatea să o transform iarna în terasă închisă.

De cealaltă parte a holului, intru pe rând în dormitoare. Cel mic, pentru oaspeți sau viitorul țânc, are pereții albi și e minimalist mobilat. Fereastra oferă posibilitatea de a admira apusul seară de seară. Ambele dormitoare au ferestre spre Vest, asta mi-am dorit mereu și e timpul să obțin. Micul dormitor are baie proprie, dar nu din dorința de a impresiona, ci pentru intimitatea persoanei care ocupă camera respectivă.

În dormitorul mare vom admira noi apusul seară de seară. Pereții, într-o lavandă pastelată, lăptoasă, îmbinați cu lumina roșiatică a unui crepuscul romantic, vor asigura un cadru jucăuș. Desigur, voi fi fermecată de peisaj dacă nu rămân pierdută în dressigul spațios în care voi așeza frumos toate hainele care până acum au stat strânse în pungi.

În capătul holului va fi baia principală, la fel de spațioasă și simplă. Și va avea fereastră, că destul sunt sătulă de băile de bloc, fără un ochi de lumină naturală.

Însă, cel mai drag vis e cel în care apare mansarda. Mansarda va fi un mini apartament, cu o fereastră amplă către Sud, pentru a beneficia toată ziua de lumină naturală, dar fără a avea soarele-n ochi dimineața sau după-amiaza. Mansarda va fi cuibul meu, haosul și ordinea mea. Ea mă va reprezenta cel mai bine ca om, ca blogger, ca femeie. Voi duce acolo cărți, muzică, un fotoliu enorm și un laptop. Acolo voi scrie, acolo voi filma, acolo voi visa.

sigla-2016-768x392

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2017.

Sursă foto: aia-proiect.ro

Anunțuri

5 gânduri despre “Structură și culoare

  1. Pingback: SuperBlog | Proba 11. Arhitect. Proiectant. AIA Proiect

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s