Jurnal de Sinaia #2

Salut!

Mă gândesc cu nostalgie că acum fix o lună eram într-un concediu mult așteptat și dorit. Că Sinaia e sufletul meu… v-am mai zis. Dacă îmi doresc ceva mult de tot, e să am cândva o căsuță mică mică miculuţă acolo! Mmm, ce vis!

Nu mă știu visătoare la Maldive sau alte minuni ale lumii, îmi place liniștea din Sinăica mea iubită și dacă mi-aș permite, aș merge cel puțin lunar acolo. Dacă aș avea câte o săptămână de concediu lunar. 😂

Dar să revenim la caprele noastre negre și să vorbim despre ce-am făcut, mâncat, vizitat în concediu.

Am ales să stăm doar 5 nopți anul ăsta și, după ce părinții mei au fost de vreo două ori cazați acolo, am ales și noi pensiunea Thomas. V-o recomandam și acum doi ani, în primul jurnal de Sinaia.

Thomas e o vilă albă, frumoasă, cu balcoane din lemn și cu mușcate roșii la geamuri. Încă de când am pășit pe poartă am știut că o să mă simt fantastic acolo. Se ajunge ușor, din Bulevardul Carol, pe Aosta, fix pe lângă Aosta Pub, cafeneaua mea preferată. Am fost cazați într-o cameră luminoasă și curată de la etajul 1, am avut toate dotările necesare și, cel mai important, am avut parte de liniște și amabilitate din partea angajaților (cu care ne salutam de câte ori ne întâlneam pe holuri – trebăluiau doamnele ca niște albinuțe) și a doamnei care deține pensiunea.

IMG_20170724_104948-01-934x1663

De pe balcon aveam o priveliște de vis!

IMG_20170719_123321-02-01-1168x2080

IMG_20170723_202859-01-1982x1113

Am plănuit concediul în acea perioadă (19-24 iulie) fără să știu că în acel week-end avea loc și un raliu, Trofeul Sinaia, dar când am aflat am fost încântată, pentru că astfel s-ar mai fi adăugat un lucru nou pe lista mea. Noi nu aveam nimic deosebit în plan în afară de obișnuitele vizite și de relaxare, așa că raliul a fost binevenit.

Miercuri, pe 19, am ajuns în Sinaia în înainte de prânz. Am mers să lăsăm bagajele și am dat o fugă să mâncăm. La recomandarea mamei, aș fi vrut să încerc ciorbica țărănească de văcuță de la terasa Bucegi, dar nu aveai unde să arunci un ac. Așa că am ajuns la autoservirea Mihaela’s. Nu am fost la fel de încântată ca acum doi ani, dar nu pentru că nu ar fi fost mâncarea bună, ci pentru că mie îmi place carnea fără grăsime, iar ciorba de văcuță de acolo era cam grăsică.

Am dat o raită prin oraș și abia pe seară, în jur de 6-7, am dat o fugă până la Peleș. Aproape toate tarabele erau închise deja, iar accesul în grădina castelului nu mai era permis, așa că ne-am retras la o bere și un suc pe terasă La Tunuri. Pe drumul înapoi ne-am oprit în fața cazinoului pentru că era mare agitație, era concert. Am ascultat câteva melodii cântate la vioară și am mers la Nargila pentru un cocktail și mai târziu pentru cină.

IMG_20170719_164353-01-1168x2080

A doua zi, joi, am plănuit să mergem la Cota 2000 cu telegondola. Până acum mersesem doar cu telecabina și eram curioasă foc. Ca să ajungem la locul de unde pornește telegondola, trebuie să mergem cu autobuzul, traseul T2. Biletul costă vreo doi lei. Traseul complet cu telegondola, Sinaia – Cota 1400 – Cota 2000 și retur costă 55 de lei pentru un adult. De data asta nu ne-am mai oprit la 1400 deloc, am luat direct telegondola spre 2000, dar din păcate începea să se înnoreze (deși am plecat pe un soare orbitor) și priveliștea minunată pe care am avut-o acum doi ani nu a vrut deloc să se arate. Era frig și a început și ploaia cât timp ne uitam în zare în căutarea unei raze de soare. N-am avut noroc, dar măcar am respirat ceva aer curat și ne-am clătit ochii cu un peisaj cumva interesant, deși mohorât.

IMG_20170720_123530-01-2080x1168

Dezamăgirea a venit și din faptul că se închisese Ceaunu’ Crăpat și se tot auzea pe fundal un boca boca de la cei ce renovau/reparau terasa. Însoțit, ce-i drept, de o muzică veche, frumoasă, folk parcă, nu îmi amintesc exact ce anume, dar mi-a plăcut.

Nu-i bai, am fugit către telegondolă și am luat masa la Ceaunu’ Crăpat de la 1400. Atmosfera, servirea, mâncarea, totul a fost de vis! Am gustat o supă de gâscă fantastic de bună, părea din pasăre de curte. Am mâncat un piept de pui la grătar cu cartofi prăjiți și niște murături de m-am lins pe degete! Totul a fost delicios. Prețurile sunt destul de piperate, dar merită! Iar ospătărița avea un zâmbet „de-l vezi de la București”, vorba Duduiului. Așa era de amabilă!

IMG_20170720_134124-01-2080x1168

Seara am mers la Irish House pentru o pizza în doi. Nu am mai pozat-o, am mâncat-o și gata. Irish House are aceeași pizza bună și aceeași bere moca la orice pizza cumpărată. Noroc!

Vineri am stat numa’ prin Bușteni. Am mers cu gândul să vedem Mănăstirea Caraiman și castelul Cantacuzino. Dar planurile s-au schimbat.

Am mers până la Mănăstire, am făcut poze, am admirat animăluțele, am încercat să iau agheasmă și erau toate butoaiele goale, m-am plâns că sunt obosită, am cumpărat suveniruri de la magazin și am coborât în stațiune.

IMG_20170721_112309-01-2080x1560

IMG_20170721_112551-01-1024x768IMG_20170721_112740-01-1248x1664IMG_20170721_113214-01-780x1040IMG_20170721_113521-01-780x1040

Am mers până la telecabină (eu fără niciun gând de a urca la Babele) și ne-am oprit pe terasa La Anduțu, (unde mai mâncasem și acum 3 ani) pentru prânz. Am rămas cu aceeași impresie ca data trecută: oamenii se pricep, se vede că le place ceea ce fac (cred că domnul care ne-a servit era chiar patronul). Mâncarea a fost extraordinar de bună, eu am zis să rămân în zona de confort și am repetat schema cu puiul, cartofii prăjiți și murăturile. Dar am gustat și puțină fasole-n bol de pâine și sos de la tigaia picantă și încă salivez de poftă când mă gândesc, chiar și la o lună distanță. Domnul care ne-a servit era glumeț și simpatic, a fost o plăcere să petrecem puțin timp acolo.

IMG_20170721_120919-01-1560x2080

De pe terasă se vedea coada de la telecabină și cum s-a micșorat, m-am lăsat convinsă să mergem cu telecabina până hăt sus. Prețul dus-întors e 70 de lei, dar merită fiecare bănuț, traseul fiind mult mai spectaculos decât cel din Sinaia. Atât de frumos încât am plâns. Mhm, mi-au dat lacrimile fix în telecabină. Guilty și trecem mai departe.

Priveliștea de acolo, din creierii munților, e de vis. Doamne, mă simțeam ca în Hobbitul. Noriișorii se jucau pe cer, schimbând peisajul în fiecare minut, soarele ardea, oamenii erau veseli și agitați, care mai de care încercând să surprindă un strop din frumusețea locului. Și când spun frumusețea locului, mă refer la peisaj în general, Babele și Sfinxul nu m-au fermecat prea tare niciodată. Dar uitându-mă în partea opusă, atât de mult verde, atât de mult soare, sufletul mi s-a umplut de bucurie și emoție. Nu, n-am reușit să prind nici 10% din frumusețe în fotografiile pe care le-am făcut, dar ca idee, vă las câteva aici.

IMG_20170721_151109-01-2080x1560IMG_20170721_153657-01-2080x1560

Tot acolo am refăcut și o fotografie de acum 8 ani, din 2009.

CYMERA_20170819_142317-01

Reîntorși la realitate, în Bușteni, ne-am luat inima în dinți și am decis să mergem totuși și până la castelul Cantacuzino, ceea ce însemna încă doi km dus, doi întors, în sandale. De ce în sandale? Păi ziceam că eu nu aveam de gând să merg la Babele. Dar plănuisem vizita cu mult timp înainte și altă ocazie nu mai aveam în acel concediu, așa că haida.

Biletul pentru a vizita grădina castelului e 7 lei, dar acești bani sunt decontați din prețul consumației la restaurant, dacă aceasta există. Noi am zis să profităm (chitre) și ne-am așezat la o măsuță. Eu am băut un fresh de citrice și dumnealui un Long Island. ‘Eftine, că ne-au scăzut cei 7 lei de căciulă. Pam pam. :))

În tot acest timp am admirat peisajul spectaculos pe care il ofereau norii cenușii ce acopereau crestele munților și amenințau cu o ploaie zdravănă. Tuna, fulgera, dar era oricum superb.

IMG_20170721_171216-01-2080x1560IMG_20170721_173652-01-3120x1752IMG_20170721_173707-01-3120x1752IMG_20170721_180651-01-1752x3120

În acea perioadă se și filma pe acolo, din ce am citit pe google se pare că e un film cu James Brolin. Abia aștept să îl văd, pare interesant. Am prins când se filma o scenă cu o trăsură. Că va fi sau nu folosită în film, rămâne de văzut.

Pentru a ne întoarce în Sinaia am luat trenul. A costat câțiva lei, 3,4, nu mai știu. A durat 10 minute drumul.

Sâmbătă de dimineață am mers la Nargila pentru a mânca. De doi ani aștept să mănânc micul dejun libanez și na că nu îl mai aveau în meniu. Aveau mic dejun Nargila și mic dejun mediteranean. Cum nu îmi era extraordinar de foame și nici în toane pentru experimente nu eram, am ales micul dejun Nargila. Yum, delicios! Au fost două ouă omletă (aveam de ales între omletă și ochiuri), două felii de cașcaval, unt, iar în mai multe boluri am primit cremă de brânză, cubulețe de brânză, ton și gem. Și pâine prăjită. Până la urmă am mâncat tot, mai puțin untul (am descoperit că mi se face rău de la unt). Alături am avut o cafea și o limonadă cu zmeură care m-a răcorit și binedispus până-n adâncul sufletului. Da, limonada are efectul ăsta asupra mea, csf.

IMG_20170722_100741-01-2080x1168

Printre florile ce delimitează terasa de trotuar, se pripășise un mâț roșcovan care dormea toată ziua într-unul din ghivece. Era așa dulce cum dormea fără niciun stres și se lăsa pozat, făcând uneori o mutră plictisită către turiști. :))

IMG_20170719_173853-01-1344x1002

IMG_20170722_104832-01-2080x1168

Apoi am lălăit un pic prin oraș în așteptarea turului de recunoaștere a traseului, am admirat mașinile expuse în zona parcului, am filmat câte ceva…

CYMERA_20170820_173255-01-1536x1536

… și am pornit către Peleș. Nu că nu îl mai văzusem de enșpe ori, dar e plăcut drumul până acolo, e plăcut să-mi clătesc ochii pe la tarabe și să cumpăr diverse chițibușuri pentru acasă. De data asta am luat doar un evantai pentru mama și aproape am luat un pătuț de jucărie pentru Pitu. Dacă ar fi arătat vreun interes pentru jucării vreodată… 😂

Castelul, ca și data trecută. O să-nceapă să cadă bucată cu bucată și nici atunci nu o să se preocupe nimeni de renovarea sa. Acoperim cu nițel plastic și aia e, ne facem că n-am văzut. Vizitarea sa costă ceva bănuți, mă întreb unde naiba se duc. Dar chiar și așa, e o construcție superbă care îmi încântă ochii de fiecare dată.

Bineînțeles, am refăcut poza mea cea clasică și am făcut și un colaj cu toate pe care le-am adunat până acum. Să fie acolo. :)))

CYMERA_20170819_135215-02-1536x2046

IMG_20170722_130701-01-1168x2080IMG_20170722_131052-02-2080x1168

Seara am mâncat pe terasă la Jad Sticks, v-am povestit de el și data trecută. Am mâncat o porție de furnici în copac. Recomand din nou restaurantul, prețurile sunt ok, mâncarea e bună și personalul e amabil.

IMG_20170722_191258-01-2080x1168

Seara n-am mai fi vrut să ieșim, dar era devreme și parcă ar fi fost păcat să nu profităm de câteva ore în plus în aer liber, așa că am revenit la terasa noastră preferată (a mea cel puțin), Nargila, pentru câte un cocktail. Eu am băut Green Jungle parcă. Nonalcoolic.

IMG_20170722_220215-01-934x1663

Pe lângă cocktailurile delicioase, am avut parte și de muzică orientală (mhm, I like it!) și de bellydancers printre mese. Dansau fetele alea într-un mare fel și îndemnau și doamnele de la mese, una dintre ele a încercat să mă facă și pe mine să mă ridic, dar deși ador muzica orientală și îmi place să dansez pe ritmurile ei, nici nu eram îmbrăcată corespunzător (hanorac și geacă de piele) și nici nu obișnuiesc să dansez în public. Deși aș fi avut un cheeeeef! 😀

A doua zi de dimineață nu am avut poftă de mic dejun, așa că am mers la terasa Ramayana (fix în fața parcului) și am băut un frappe oribil, cu gust de frișcă amestecată cu apă și o amintire de cafea. Duduiu a avut noroc, cafeaua lui și micul dejun au fost bune. Am fost eu mai ghinionistă, poftim.

După aia am pornit la cumpărături prin oraș, am luat cașcavea și am dat „atacul” în Carpați Shopping Center cât și în clădirea de lângă. Mai târziu am urmărit raliul, sau mă rog, o părticică din el. L-am susținut pe Dominic Marcu, l-am aplaudat la start și am mai urmărit câteva mașini până ne-a gonit ploaia (care a întrerupt temporar și raliul).

IMG_20170723_133053-01-1168x2080

Ne-am mai încercat norocul la terasa Bucegi, dar nu am avut nicio șansă. Așa că am mers la Irish House unde am mâncat un păstrăv delicios cu cartofi natur.

IMG_20170723_152616-01-1664x934

Seara am cutreierat după shaorma și kurtos, dar am găsit doar shaorma. :)))

A doua zi de dimineață am găsit în sfârșit loc la Bucegi (adică eram acolo când s-a deschis terasa :)) ) și am mâncat o omletă zdravănă. De pe terasă se vedea muntele scăldat în soare și tare rău îmi părea că trebuie să plec și să-l las.

IMG_20170724_092716-01-1664x934IMG_20170724_090958-01-1168x2080

Cred că eu am atras vremea rea, că în timp ce eram în gară, s-a pornit o zarvă printre nori, de zici că venea Apocalipsa. Am urcat în tren și am lăsat Sinaia mea dragă acoperită de nori și ploaie. Dar încerc să nu mă întristez prea tare, or mai fi ocazii să o revăd.

A fost un concediu superb, m-am simțit bine, am trăit experiențe noi, cum ar fi vizita la Cantacuzino sau raliul, dar am și revăzut locuri dragi, am mers din nou cu trenulețul și mi-am băut cafeaua la cafeneaua Aosta.

IMG_20170720_101442-01-1168x2080

M-am bronzat din nou ca o tractoristă și am respirat aer curat. Am rătăcit cu privirea-n zare și m-am plimbat pe aleile parcului. Am făcut shopping, sportul meu preferat și m-am îndrăgostit a patra oară de Sinaia.

IMG_20170722_152001-01-1664x934

Când ajung în Sinaia, mă întorc, într-un fel, acasă. Iar când plec…

IMG_20170724_115526-01-1168x2080

 

Voi pe unde ați umblat vara asta?

Pupicici!

 

Anunțuri

8 gânduri despre “Jurnal de Sinaia #2

    • Eu zic ca merita, peisajul m-a lasat muta si atmosfera de pe terasa aia era de vis, m-a purtat cumva inapoi cu 100 de ani. ❤
      Cat despre castel, e mult mai bine intretinut ca Pelesul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s