O grădină într-un pahar

Se-ntâmplă uneori să văd pe stradă persoane supraponderale care merg mușcând cu poftă dintr-un hamburger și să mă întreb de ce. De ce continuăm cu obiceiurile care fac rău atât interiorului nostru, cât și aspectului?

Ne place să ne victimizăm

Dacă aș avea un bănuț de fiecare dată când am auzit o femeie supraponderală că „are probleme cu glanda”, prieteni… aș fi fost bogată. Nu mă-nțelegeți greșit, am fost și eu grasă, în niciun caz nu vreau să pun plinuțele la zid. O, și ce plină eram! Abia mă puteam lega la șireturi. Dar nu despre mine vorbim acum.

Mâncăm mult și prost pentru că e mai ieftin (cel puțin în aparență) și mai la îndemână. De ce să faci o oală cu ciorbă sau să bei un fresh de portocale când poți să iei o un hamburger și-un suc din prafuri proaspăt culese din Arborele prăfos?

Mâncăm și bem aiurea pentru că suntem ocupați. Pentru că suntem obosiți. Pentru că suntem puturoși.

Pentru că nu suntem conștienți că un singur corp ni s-a dat și nu putem, la o adică, să îl schimbăm cu altul nou.

Mâncăm aiurea pentru a suplini nevoia de afecțiune, de fericire, de împlinire, pentru a ne ridica moralul. Dar moralul rămâne sus până luăm ultima îmbucătură de pizza sau ciocolată.

Ceea ce nu știm e că o ciocolată ne reîncarcă bateriile, e drept, dar un stil de viață sănătos ne menține în priză. Și cui nu i-ar plăcea să aibă mai multă energie?

Puterea exemplului

Și pentru că așa suntem noi, nu suntem bine până nu aruncăm un ochi și în curtea vecinului, până nu vedem la alții că se poate și se poate destul de simplu… m-am gândit să povestesc lumii despre Ana.

Ana e vecina mea. E încă mică, dar deja cunoaște succesul.

Cand era mai mică, dar mică de tot, visa că va fi balerină. Nimic ieșit din comun, multe fetițe visează asta. Doar că Ana nu era orice altă fetiță. Ana are o voință de fier, o voință care face și adulții să ridice din sprâncene, mirați.

Încă de când avea câțiva anișori, mama ei a înscris-o la cursuri de balet. Se descurca bine, puştoaica, dar când a fost vorba de prima piesă… a primit o palmă grea: „Fetița dumneavoastră e prea grasă. Nu va ajunge niciodată o balerină desăvârșită. Fetiţo, tu te oprești vreodată din mâncat?”.

Oameni mari, nu mai ucideți visurile copiilor cu vorbe atât de dure!

A fost darâmată. Atât de tristă încât a refuzat să se mai alimenteze, pentru că așa a înțeles ea vorbele omului mare. Omul mare și înțelept a spus că mâncarea o face grasă. Avea câțiva ani, nu știa că nu e în regulă metoda ei, înțelegea doar că dacă nu va mai mânca, va fi balerină.

Părintele, pilonul alimentației copilului

Copiii nu știu ce să aleagă. Ana era în pragul îmbolnăvirii și părinții erau disperați. Oricât ar fi discutat cu ea, copilul refuza de cele mai multe ori mâncarea.

Până într-o zi. Văzând-o tot timpul abătută când se întâlneau la locul de joacă, mama unei prietene a invitat-o sa se joace acasă la ele.

Ana a venit complet schimbată, îmbujorată și plină de energie.

„Mami, aveau un aparat mare, așa, cu un tubuleţ în sus, cam ca toboganul lui Max, dar drept așa. Făcea hurrrr, dar nu hurrr ca bagheta aia a ta când faci supă, ci mai degrabă un hurrr ca Beti când toarce. Apoi mama lu’ Teo a venit cu un bol mare cu fructe, a luat câte o bucățică și a dat-o pe toboganul ăla! Am ţopăit de bucurie, eu nu am mai văzut fructe pe tobogan, îți dai seama, așa că ne-a lăsat și pe noi să azvârlim câte o bucățică acolo. Și ce să vezi, mami? Pe o parte ieșeau niște firimiturici mici mici și uscate de fruct, iar în bolul de sub tobogan era suc. Zău, suc! Două pahare mari am băut!”

Atunci au înțeles că, de fapt, EI făceau totul greșit. Așa că au decis să fie un exemplu pentru copilul lor.

Puterea voinței

Au întrebat-o pe mama lui Teo care era minunea cu fructele și așa au aflat că era vorba despre un storcător prin presare la rece, Hurom. Pentru că întregul proces a distrat-o atât de mult pe cea mică, au cumpărat și ei unul și, de atunci, gustările au devenit o joacă.

hurom-hz-1

Au înlocuit vizita săptămânală la fast-food și pizza livrată la domiciliu cu serile de gătit în familie.
Ușor-ușor, pofta copilei a revenit, mai ales de când aveau noul storcător care datorită sistemului de presare la rece, storcea tot sucul din fructe și nu numai. Au încercat suc din rădăcinoase, frunze, legume, ba chiar au făcut și smoothie-uri în duminicile calde și leneșe. Și pentru că duminicile erau leneșe, Beti își făcea mereu siesta pe lângă ei. Putea să facă asta liniștită, pentru că aparatul torcea încet, nici urmă de zgomot asurzitor.

Nu a durat mult și efectele schimbării de stil au început să se observe. Erau cu toții mai energici, mai veseli și mai activi. Ana a slăbit câteva kilograme, dar oricum schimbase deja școala de balet cu una unde oamenii mari sunt îndeajuns de înțelepți încât să nu frângă aripile fragile ale copiilor, ci îi sfătuiesc cu blândețe.

Inspirați de schimbarea produsă în familia lor, părinții Anei au decis să împărtășească și altora „rețeta”, așa că au propus școlii unde învăța Ana să testeze storcătorul în pauza de masă, pentru a le oferi copiilor suc 100% natural în locul celor îmbuteliate, ba mai mult, să le ofere puștilor șansa de a-și alege singuri fructele și legumele preferate pentru suc. A fost așa o distracție în sala de mese, încât nici nu știu dacă are rost să mai spun că deja cei din conducerea școlii au profitat de niște reduceri la storcătoarele Hurom și au cumpărat două astfel de aparate pentru copii.

Toată această aventură a inspirat o reclamă care va începe să ruleze pe youtube. Eu zic să o urmăriți, să nu care cumva să dați skip sănătății!

Ce-am învățat noi de aici? Păi: Ana are mere și nu se teme să le folosească!

logo-hurom_1504190816-300x300

Articol scris pentru SuperBlog 2017


3 gânduri despre “O grădină într-un pahar

  1. Mai fata, articolul este foarte bun si foarte potrivit cu stilul SuperBlog. Habar nu am care sunt celelalte note, dar tare mi-as dori ca tu sa fi castigat ceva la proba asta cu punctajul de 97, ca de meritat, meriti sigur. Ai un stil foara bun, alert, cu verva, cu umor. Iar postare ta prinde la public. Felicitari, esti mega tare, mergi inainte cu capul sus. plina de energie si iti doresc cat mai multe note mari mari mari!

    1. Multumesc mult!
      Incurajarile voastre imi dau aripi, ma fac sa ma simt bine de tot, simt ca articolele au ajuns acolo unde trebuie, indiferent de note. ❤
      Doamne ajuta sa am starea asta si in continuare si sa pot sa fac chestii frumoase!
      😘

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.