Oamenii mari n-ar înțelege

„Să fii prinț nu e așa ușor, știți? Chiar dacă ești un prinț mic, stăpân doar peste doi vulcani activi, unul stins, un trandafir și-o oaie!

micul print rao

Baobabii încă mai cresc, oaia mănâncă, dar uneori nu răzbește. Zburdă toată ziua și mi-e greu s-o potolesc, poate, cine știe, trezește și al treilea vulcan și nu știu ce s-ar întâmpla. Am încercat să-i pun botnița, nu care cumva să atenteze la floarea mea, dar Antoine, prietenul meu, din grabă sau neatenție, a uitat să-mi deseneze și curele pentru botniță.

A fost timidă oaia la început, abia am scos-o din cutie. Voi nici nu știți cum arată, nu? Antoine nu v-a spus. E albă, crețulină și are o pată mare, neagră, pe ochiul drept. E frumoasă și năstrușnică. Uneori prea năstrușnică, dar o iubesc și pe ea, că-i a mea.

Floarea mea a fost încântată să mă revadă și de când m-am întors a renunțat la orgoliu, dar e încă o cochetă. Într-o zi m-a înnebunit atât de tare cu frumusețea ei încât am stat fermecat să prind douăzeci și trei de răsărituri, numai să văd cum roua de pe ale sale petale sclipește în soare. Atât de frumoasă e și ea știe.

Dar să revin la oaie. Mă îngrijorează deseori, deși pare că e în regulă. Se vede că se simte singură. Se oprește din zburdat și se culcă pe pământ, parcă oftând tristă. Are nevoie de un prieten, dar de unde să îi fac rost de unul? Între ea și floare nu a fost niciodată o legătură, au fost mereu în competiție, nu vor fi nicicând prieteni. Eu trebuie să mă îngrijesc de gospodărie, nu pot fi tot timpul împreună cu ea.

Oare a sosit timpul să mă întorc pe Pământ? Cred că da.

Tot mergând, am ajuns în fața unei case. Micuț cum sunt, am intrat neobservat. Am hoinărit prin camerele mari până am găsit una căptușită bine cu cărți. Unele mari, roase de vreme, altele tocite de citit și recitit, iar unele erau noi nouțe, cu desene sau alte modele pe care nu le cunosc. Nu cred c-a fost o întâmplare să ajung aici. Sigur e un scop. Să fie rezolvarea în această cameră?

vrajitorul din ozAm încercat să scot o carte tocită, dar pe a cărei copertă se vedeau încă desenele frumoase. Se vede că a fost iubită. Vrăjitorul din Oz… oare un vrăjitor mi-ar da un prieten pentru oaia mea? Ia uite, și cei din carte vor câte ceva. Leul vrea curaj, Omul de Tinichea vrea inimă… toți vor ceva pentru ei. Eu nu vreau pentru mine, vreau pentru oaia mea! M-ar ajuta oare Vrăjitorul? Ce bine e să știi că undeva în lume există ceva sau cineva care te ajută indiferent de problemele pe care le ai!

Doar că nu e cazul aici. Rezolvarea mea e pe undeva, dar nu știu unde!

 

Am ridicat privirea și am zărit o cărțulie mai mică, lucioasă, pe un raft mai sus. A fost nevoie să mă cațăr pentru a putea pune mâna pe ea. Aproape mi-a căzut în cap, dar am reușit să o apuc. Pe copertă era un cățel.

cainele adevaratul meu prietenCâinele, adevăratul meu prieten! Asta e ce-mi trebuie! Aici trebuie să fie! M-am așezat ușor pe covor și am început să citesc…

Mă dureau toate oasele, dar am terminat de citit cartea. Aici e soluția! Câinele! Câinele bun, fidel, nătăfleț și iubitor! Câinele care ar face orice pentru a-și face prietenul fericit. Uite, asta numesc eu o carte utilă. Povestea unui câine care se reîncarnează de atâtea ori doar pentru a se reîntâlni cu prietenul său cel mai bun, „băiatul lui”… dacă aici nu e prietenie și devotament, zău așa, atunci unde?

Un câine ar fi tot ce îmi doresc acum, ar putea să fie Bailey al oii mele, iar oaia să fie Ethan al lui! Dar de unde să-l iau? Și cum să-l duc la mine acasă?

 

Atunci am observat-o… la fereastră, într-un fotoliu, o fată cu părul auriu, ca al meu, zâmbea, citind o carte. M-am apropiat timid de ea și am știut exact ce trebuie să fac.”

Atunci, Micul Prinț s-a apropiat timid de mine și m-a întrebat cu glas inocent: „Îmi desenezi, te rog, un cățel?”

Păstrez această amintire ca pe o comoară. Nu am spus nimănui până acum, pentru că știu… oamenii mari nu ar înțelege.

IMG_20171106_131426-01-1655x1146

 

Articol scris pentru SuperBlog 2017.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s