Splendida cetate a celor o mie de sori – Khaled Hosseini

Hello!

Azi am de spus câteva vorbe despre o carte care m-a marcat. M-a dărâmat sufletește. M-a contrariat, m-a revoltat.

Splendida cetate a celor o mie de sori nu e o carte frumoasă și romantică, e toată numai durere. E sfâșietoare. E viață. E luptă. Puține zâmbete mi-a furat… în rest, îmi venea să urlu. Urlam, dar pe interior. Când vezi ce destine au unii… parcă nu îți mai vine să te plângi pentru toate nimicurile.

Acțiunea se petrece în Afganistan, întinzându-se pe mai multe decenii, din anii 70 până la începutul anilor 2000.

Se urmăresc destinele a două femei, urmând ca printr-o lovitură cruntă a vieții, destinele lor să se împletească într-unul singur.

Mariam, o harami (copil din flori), fiică a unei servitoare și a unui afacerist, locuiește într-o căsuță de la marginea orașului Herat împreună cu mama sa, o femeie acrită de viață, răutăcioasă, care nu are un cuvânt bun de spus despre tatăl fetei, deși știe că Mariam îl adoră. Jalil le asigură cele necesare, vine să viziteze copila, se joacă împreună și o învață diverse lucruri, ba chiar îi aduce știri din lume. Cu toate astea, Mariam are un mare of. Își dorește să meargă la școală ca surorile ei (Jalil are trei neveste și încă 10 copii), își dorește să vadă un film la cinematograful tatălui ei, alături de el și de frații ei.

Când își roagă tatăl să îi îndeplinească această dorință, el ezită, dar acceptă în cele din urmă. Dar nu se ține de cuvânt. Așa că Mariam pornește pe jos, doi kilometri, până la casa unde locuiește tatăl său. Nu e primită, e ținută la poartă ca un câine, o noapte întreagă. A doua zi e trimisă cu șoferul acasă. Acasă, unde își găsește mama (care o avertizase deja că dacă pleacă, ea moare) spânzurată.

Atunci, tatăl ei o ia în sfârșit acasă la el, laolaltă cu soțiile și ceilalți copii. Dar după o vreme, se lasă convins de soții să o mărite pe fată (care avea deja 15 ani) cu Rasheed, un cizmar din Kabul. Un om urâcios de peste 40 de ani, cu un fizic deloc plăcut. Peste 650 de kilometri. Atât de departe o trimite tatăl său. Atunci începe să înțeleagă lucrurile pe care i le spunea atât de des mama ei.

La început, soțul nu se comportă urât, dar vine o vreme când trebuie să înceapă să îndeplinească datoriile de soție. Pierde vreo 7 sarcini și orice speranță de a avea o viață fericită. Sau măcar mulțumitoare.

Laila se naște în cartierul în care Mariam locuiește cu Rasheed, dintr-un tată profesor și o mamă… depresivă. După ce frații fetei pleacă pe front (Afganistanul era sub ocupație sovietică), mama ei intră într-o depresie profundă, nu se ridică din pat, se îmbracă numai în negru și visează la ziua în care mujahedinii îi vor alunga pe sovietici și vor ieși învingători. În tot acest timp, Laila nu îl are decât pe babi, tatăl său cel bun și calm. Si pe Tarik, un băiat fără un picior, care locuiește în apropiere. Îl consideră fratele ei, un frate mai adevărat decât frații plecați la război, pe care nu și-i amintește.

Timpul trece, Laila se transformă într-o domnișoară frumoasă și sentimentele ei pentru Tarik se transformă și ele. Dragostea frățească pe care și-o poartă se transformă în ceva mai intim, ca între bărbat și femeie.

Au loc bombardamente. Rachetele cad și ucid oamenii nevinovați.

Tarik o anunță pe Laila că vor încerca, el și părinții săi, să fugă în Pakistan. Atunci se atinge punctul culminant al relației lor de până atunci. Fac sex. El pleacă. Ea rămâne.

Frații ei au murit. Tatăl ei o convinge pe mami să fugă. Încearcă să vândă tot. Când Laila iese să caute un taxi pentru a duce niște cutii, casa le e bombardată. Părinții ei mor printre dărâmături. Ea e grav rănită.

Se trezește în casa lui Mariam, aceasta și soțul ei au grijă de ea și o ajută să prindă puteri după nefericitele evenimente. Sosește vestea că și Tarik a pierit.

Rasheed, în nemărginita sa mizerie sufletească, profită de ocazie și îi propune fetei să se mărite cu el, deși diferența de vârstă dintre ei e de vreo 40 de ani. Ea acceptă fără să comenteze.

Dar Laila are un secret. Rasheed ascunde și el lucruri care vor ieși la iveală abia spre sfârșitul cărții.

Mariam o urăște la început, dar situația se schimbă când se naște fetița Lailei. Femeile devin cele mai bune prietene, aliate sufletește împotriva soțului lor. Se ajută, suferă împreună și îndură bătăile pe care le oferă Rasheed amândurora cu generozitate.

Până la un punct.

Dar mă voi opri aici cu istorisirea. E cea mai simplă parte. Prezentarea vieților celor două femei.

Dar totul se va schimba în curând. Destinul lor va fi altul. Va trebui să citiți pentru a afla.

Dacă din Cel care mă așteaptă am învățat să nu îmi mai bag nasul în politică, de-aici am tras alte învățăminte. Sunt norocoasă. Sunt norocoasă că duc un trai liniștit și nu îmi vâjâie rachetele pe la ureche. Pe prietena Lailei a spulberat-o o rachetă. A făcut-o bucăți. Noi putem ieși liniștiți din casă.

Țara mea e liniștită, asa cum e ea. Cu bune și cu rele. Mie nu îmi interzice nimeni să ies cu capul descoperit, să muncesc, să râd, să ies singură sau să dansez. Sau să învăț. În carte, după sovietici, au sosit mujahedinii. Apoi talibanii. Femeile prinse singure pe stradă erau bătute. Femeile nu aveau voie să meargă la școală, să citească, să muncească, erau niște nulități.

Noi suntem atât de norocoși și, de cele mai multe ori, nu ne dăm seama.

Cum ar fi fost să nu avem o voce? Un cuvânt de spus? O părere?

Nu sunt feministă, dar citind despre chinurile prin care au trăit femeile astea, nu am putut să nu mă revolt. Era o durere mută, era o permanentă întrebare, un „De ce???” rostit în gând după fiecare pagină.

Khaled Hosseini are un stil de a scrie atât de frumos, de natural și de lin! M-a făcut să sorb fiecare cuvânt și să vreau să dau pagină după pagină cu o sete incredibilă. Am citit aproape 260 de pagini din cele 400 într-o singură zi. Efectiv nu puteam lăsa cartea din mâini, m-a captivat teribil de mult.

Mi-a fost recomandată după ce am citit Cel care mă așteaptă și nu înțelegeam ce are atât de special încât atât de multe persoane mi-o pomenesc. Dar am citit-o și a meritat. Acum o recomand și eu oricui are o zi-două libere și puțin chef de a citi o poveste extraordinară. O carte cu suflet.

Ați citit-o?

Aș vrea să citesc și celelalte două cărți scrise de Khaled Hosseini, abia aștept să le iau. Pe Cartepedia, mai mereu sunt prețuri bune. Momentan am și alte cărți pe lista de așteptare, dar cu siguranță voi cumpăra Și munții au ecou și Vânătorii de zmeie.

Pupicici!

 

Reclame

16 gânduri despre “Splendida cetate a celor o mie de sori – Khaled Hosseini

      1. Am deja o lista lunga cu ce vreau 😁 Sa le iau pe alea :)) Timp nu prea am.
        Am luat si de pe Libris, dar Cartepedia parca are preturi si mai faine. Si livrarea e super rapida

  1. Eu am citit celelalte doua carti ale lui Hosseini si o tot amanam pe aceasta. Am ditamai teancul de carti noi pe care vreau sa le citesc urgent, dar acum, dupa ce am citit recenzia ta mi-am amintit iar cat de tare o vreau si pe asta… Foarte bine scrie omul asta. Asa cum ai zis si tu, te zgaltaie, te face sa oftezi si sa vrei sa plangi si sa te gandesti ce putin stii despre ce inseamna de fapt suferinta adevarata, Cel care ma asteapta a ramas pentrru mine una din cele mai bune carti citite in ultimii ani si chiar ma gandeam ca as reciti-o cu drag oricand. And tha’s saying something!

    1. Da, are un stil fascinant. Citeste-o musai, eu nu sunt genul de om care trage alti oameni de maneca sa citeasca ceva anume sau sa vada un film, dar aici chiar trebuie sa spun ca e musaaaai. Mai ales daca ai citit celelalte doua carti. 😍

  2. Am citit Vanatorii de zmeie si m-a impresionat la fel cum te a impresionat pe tine asta. mi am propus sa o citesc si eu pe Cetatea… dar n am gasit o deloc in varianta carte ci doar ebook. poate anul asta reusesc sa o gasesc cumva in librarie sau sa mi o imprumute cineva. dar as citi o mai spre vara asa.

  3. Am citit toate cărțile scrise de către Hosseini, toate au o sensibilitate aparte si dupa ce citesti o carte ca cea despre care ai scris atat de frumos, este imposibil sa nu se schimbe ceva si in perceptia asupra vieții și asupra nimicniciei existenței umane. Iti recomand cu căldură și celelalte cărți ale autorului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s