Sirop, fursecuri și Ligretto

Am deschis ușa cu ochii cârpiți. Părul îmi atârna în stânga, era vâlvoi în creștet, iar în dreapta aveam un fel de cuib de cuci. Cămașa pijamalei era pe jumătate scoasă din pantaloni și mă și mânca în talpă.

– Bună dimineața, Ofelia, am zis.

– Bună dimineața era când m-am trezit eu, puturoaso, a râs Ofelia.

– În fine. Ce-i cu tine aici sâmbătă dimineață? Oamenii dorm la ora asta, știi, da?

– Nu și cei cu copii!

Din spatele ei s-au ivit două felinare mari, albastre și o căpiță de păr blond și creț.

– Heeei, gâlmiță mică, erai și tu pe-aici?

Gâlmița s-a ascuns imediat la loc după maică-sa, dar nu înainte să văd că se înroșise că un rac.

– Intrați, nu mai stați în ușă. Scuzați ținuta, dar sunt un om normal într-o sâmbătă normală, am mai zis.

– Nu pot, mi-a răspuns Ofelia. Te rog, te implor, poți să ai grijă de Ana câteva ore? M-au chemat la o ședință, imaginează-ți. Te rog te rog te rooog!

– Siiigur, să o rugăm pe cea fără de copii, sigur nu are vreo obligație.

– Fii serioasă, te obligă cineva să stai toată ziua pe canapea să te uiți la porcăriile alea cu vampiri?, a izbucnit în râs Ofelia.

– Pfoaaa! Ha! Intră, gâlmiță! Hai mă, cu mai mult curaj, nu te mușc. Hai, am și fursecuri și sirop.

– Vezi să nu mi-o umfli cu porcării, a zis Ofelia în timp ce se îndepărta.

– Auzi, tu vrei să am grijă de ea, sau nu? Fetele rebele mănâncă fursecuri și beau sirop sâmbăta! Vezi-ți de drum, kind woman!

Am închis ușa în urma ei și am pornit cu Ana către sufragerie. Ea s-a așezat pe fotoliul mare de lângă fereastră.

– Gânganie, aștepți două minute cât iau altceva pe mine și îmi prind părul?

A încuviințat din cap. Am mers în baie, m-am schimbat și mi-am făcut un coc neglijent în creștet. Când m-am întors, Ana meșterea ceva în mâini.

– Ce-ai tu acolo, piticot?

Cubul Rubik, mi-a răspuns.

– Și nu vrei să îmi arăți și mie cum te joci cu el?

A căscat ochii și mi-a spus ca o profesoară de mate din a zecea:

– Dar nu mă joc! Îmi dezvolt creativitatea și puterea de concentrare!

Ha! Astea-s vorbele maică-sii! Parcă o și aud.

– Bine, i-am spus. Atunci eu merg să aduc fursecurile și un sirop rece și apoi îmi arăți cum îți dezvolți tu creativitatea și… puterea de concentrare cu acel cub, da?

După ce mi-a zâmbit în cel mai dulce mod posibil, am fugit la bucătărie și m-am întors cu arsenalul necesar pentru o sâmbătă „ca fetele”.

– Uite, mi-a spus. Încep cu o cruciuliță. Vreau să am alb pe una din fețe pe cubul din centru și pe cuburile din centrul fiecărei laturi.

Mă pierduse de la „cruciuliță”. Dar am văzut că povestea cu pasiune, așa că nu am întrerupt-o.

– După ce am obținut cruciulița, încerc să gândesc fiecare mișcare pentru a completa fața albă, apoi toate celelalte. Pe rând, nu alandala așa.

 

Cubul_Rubik_002

 

Îi fugeau mâinile pe cub, îl rotea, îl sucea cu o viteză amețitoare. Cum putea să facă un copil de 10 ani asemenea mișcări și să rezolve cubul pestriț în doar câteva minute?

– Mami mi-a zis că așa pot să fiu mai concentrată și dezvolt abi… a… abili… tatea! Abilitatea de a găsi mai ușor soluții pentru probleme.

– Mbine, dacă așa zice mami… da’ tu știi ce făceam eu când eram mică și aveam cub din ăsta și nu reușeam să îl rezolv?

– Niu.

– Scoteam cubulețele din care e construit și încercam să le așez cum voiam eu.

I-am dat șah mat.

– Acum vrei să îți arăt și eu niște jocuri?

S-a înseninat toată. Vă spun eu, copilul ăsta ajunge pe la Harvard cel puțin. O să ia vreun Nobel sau ceva. Am mers către dulapul cel mare din cameră și am deschis ușița. Dulapul dădea pe dinafară de jocuri. Cum apare ceva nou la Oxygame, hop și eu!

 

Ligretto_003– Ia zi, piticule, roșu, verde sau albastru?

– Verrrrdeeee!

– Verde să fie!

 

Am scos cutia verde din dulap și am mers să mă așez pe fotoliul din fața Anei. Între noi aveam măsuța de cafea pe care rămăseseră paharele pe jumătate pline cu sirop de trandafiri.

– Ai mai jucat jocuri de societate până acum?

– Nu.

– Uite, am aici un joc Ligretto. Hai să ne jucăm puțin și cu el. Și după aia mai am o surpriză!

Am deschis cutia și am scos cele 160 de cărți și între timp m-am apucat să-i povestesc despre joc.

Ligretto_004– Avem 160 de cărți, da? Ele se împart în patru culori. Fiecare „set” conține aceleași cărți, singura diferență între seturi fiind culoarea de pe spate, uite, aici unde scrie Ligretto. Le-am separat deja, jucăm doar cu două dintre ele pentru că suntem două. Dar putem juca în doi, patru, până la doisprezece jucători dacă scoatem toate cele trei cutii. Amestec pachețelul meu de cărți, uite-așa. Vezi? Pe partea cealaltă, cărțile sunt colorate și pentru fiecare culoare sunt numere de la 1 la 10. Așez, cu numerele în sus, cinci cărți, una lângă alta. Lângă ele, așez un „teanc” de zece cărți tot cu numerele în sus. Restul le păstrez în mânuță cu numerele în jos și numele jocului în sus. Ai înțeles până aici?

 

A încuviințat.

– Bine, hai fă și tu la fel. Ia să vedem.

Și-a amestecat cărțile, și a făcut întocmai cum i-am spus. Am revenit la reguli.

– Acum să începem. Uite, tu ai un 1 roșu acolo. Pune-l în centrul mesei. Dacă din cele cinci cărți pe care le are fiecare dintre noi, cu cifra în sus, cineva are un 2 roșu, îl așează peste acel 1, da? Uite, îl am eu. Ține minte, orice 1 se așează în mijloc din start, cine îl are îl și pune. Ei, aici e șmecheria. Eu am pus acel doi peste 1, da? Mi-a rămas un loc gol în rândul de cinci. Pentru asta este teancul de zece cărți de lângă. Înlocuiesc cu cea de deasupra din cele zece. Dacă nu am în cele cinci cărți una care să se potrivească într-unul din teancurile din centru, aleg din teancul din mână, fiind cu culoarea în sus, a treia carte. Daca nu e bună, continui cu următoarea a treia carte. Dacă următoarea e bună, o așez în centru, iar dacă cea de sub ea e bună și ea, o pot așeza. Ideea e să facem toate astea cu viteză, înțelegi? Odată ce un teanc din centru ajunge la 10, e complet. Iar jocul se termină în momentul în care primul jucător termină cărțile din teancul de 10 de lângă, înlocuind cărțile din rândul de cinci.

– Și acela câștigă?

– Cam așa! Teancurile din centru se amestecă și se întorc cu partea colorată și cu logo-ul în sus. Fiecare jucător își adună punctele, adică fiecare carte depusă valorează un punct. Cel care are cele mai multe puncte câștigă. Dar să avem în vedere și că cel care nu a terminat teancul de zece cărți are câte două puncte scăzute pentru fiecare carte rămasă. Deci, șansele sunt mai mari pentru cel care a terminat teancul. De-aia e musai să nu îl pierzi din vedere în primul rând pe el.

– Oau. Hai să încercăm! Staaaaart!

După o oră eram asudate amândouă, cap în cap peste măsuța de cafea. Era scor strâns, 3 la 2 pentru mine. Jucam pe principiul „prima la cinci”. Cine era prima care ajungea prima la cinci jocuri câștigate era marea câștigătoare. Celalată trebuia să fugă la bucătărie pentru mai multe fursecuri.

După încă o oră aveam și burțile pline. Mă bătuse și, după un ultim strigăt războinic al ei, „Ligretto!”, am fost nevoită să fac aprovizionarea, dar am convins-o cumva să accepte un sandwich sănătos în loc de fursecuri și apă în loc de sirop. Altfel mă căsăpea maică-sa.

– Ești pregătită pentru partea a doua?

– Duaaaaaap!

– Ce-avem noi aici? Qwirkle! Hai mai bine să ne mutăm pe covor pentru asta. Oooh, cât o să îți placă!

 

Qwirkle_002

 

Am răsturnat pe covor, dintr-un săculeț, piesele de lemn care au zornăit plăcut, amintindu-mi de partidele de rummy de pe preș, la umbra nucului din fața blocului.

– Cum se joacă?

– Vrei să fiu sinceră? Nici eu nu l-am înțeles complet, abia l-am cumpărat. Hai să vedem împreună. Avem piese de șase culori diferite și din fiecare culoare sunt șase forme diferite. Sunt câte trei piese identice din fiecare formă și culoare. Adică… stai așa. Din rombul ăsta galben… mai sunt încă două piese la fel. Mbun. Trebuie să tragem câte șase piese fiecare.

– Gata.

– Bun. Acum, cine are cele mai multe piese ori de aceeași formă, ori de aceeași culoare începe jocul.

– Am un romb, un cerc și o steluță. Roșii.

– Atunci începi tu. Azi ai baftă mare de piese roșii! Acum eu ar trebui să construiesc ori în rând cu ale tale, ori să pornesc o coloană cu aceeași formă, culoare diferită. Uite, am o stea albastră. O pun sub steaua ta roșie. Atenție, piesele se înlocuiesc din sac pe măsură ce se pun în construcție.

– Da! Am și un cerc albastru. Îl pun lângă steluța albastră, sub cercul roșu, da?

– Perfect! Acum cum socotim punctele? Se adună și pentru rând și pentru coloană. Hmmm. Merg să iau o foaie și un pix. Cred că-s patru puncte aici, dar mai calculăm. Încă ceva și apoi merg după pix. Scrie aici că nu e voie cu două piese identice nici într-un rând, nici în coloană.

– Ca la Sudoku?

– Exact! Și cine completează un rând sau o coloana de șase piese, primește 12 puncte!

– Și când se încheie jocul?

– Stai să văd. Hmmm. Când una dintre noi pune ultima piesă. Și aceea primește și șase puncte în plus. Adunăm punctele și vedem cine a câștigat! Acum stai să merg după foaie și începem un joc nou, asta a fost încălzirea.

Timp de jumătate de oră am jucat Qwirkle. Covorul arăta ca un sistem complicat cu modelul de Qwirkle „întins” în mai multe rânduri și coloane. E interesant. Te solicită din mai multe puncte de vedere. Am pus la cale strategii, am adunat puncte și am făcut calcule, am fost atente să nu așezăm dubluri. Anei pare să îi placă mult, știam eu că e isteață puștoaica. Cred că o să iau unul și pentru ea, să o zăpăcească pe maică-să. O fi crescut ea, Ofelia, dar tot sora mea mai mare rămâne, e cumva logic să vreau să o scot din sărite. Și cum mai bine decât cu zornăit de piese de lemn? Mwhaha!

Câteva ore după, Ofelia mi-a bătut din nou la ușă. Pe cât punem pariu că o să fie impresionată că nu i-am îmbuibat copilul doar cu fursecuri și sirop, ci și cu jocuri care îi dezvoltă capacitățile intelectuale?

 

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2019.

 

Sursă foto: Oxygame.

Reclame

Un gând despre “Sirop, fursecuri și Ligretto

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.