Cea mai frumoasă carte din lume | Eric-Emmanuel Schmitt

 

cea mai frumoasa carte din lume

 

Mă întorceam de la mare și cum nu cumpărasem mare lucru de acolo, am zis că pot să profit și să-mi fac de cap în micul magazin Relay din Gara de Nord. Pusesem ochii pe Domnul Ibrahim și florile din Coran din aprilie, când am mers la munte, și am văzut cartea și înainte să plec la mare, dar nu am luat-o. La întors, însă, n-a mai scăpat. Dar să iau doar o carte? Neh, ai să iau și eu două, să nu stric, Doamne ferește, tradiția. Am zărit printre rafturi o cărticică aproape la fel de subțire ca Domnul Ibrahim, cu o copertă la fel de frumoasă și lucioasă. Se numea Cea mai frumoasă carte din lume. Și cum să nu cumpăr eu o carte care se numește așa? Cum? Cum s-o las singură și abandonată pe raftul ăla? Le-am luat pe amândouă, deci, și am ieșit mândră tare cu ale mele comori.

Desigur, după ce am ajuns acasă am văzut că ambele cărți sunt de la Humanitas și abia apoi am observat că sunt scrise de același autor. Pozele mele or spune „roșcată”, dar vorbele urlă „blondă”, csf… m-am uitat la copertă și la micile descrieri de pe spate, ce treabă aveam eu cu autorul, nah… era irelevant! :))

În perioada imediat următoare am fost într-un soi de pauză, asta însemnând că imediat după ce am terminat de citit După ce am găsit fericirea, nu am reușit să mai citesc altceva. Am început Invitația la vals de Drumeș, aveam începută Bună seara, Melania!, dar nop. Nimic. Nu puteam. Până într-o zi, alaltăieri parcă. Am văzut în bibliotecă micile comori aduse din concediu și am ales una. Cea mai frumoasă carte din lume. Desigur, am observat apoi că titlul continua, cu un font mult mai mic: „și alte povestiri”. Blonda din mine se dezlănțuie…

Cea mai frumoasă carte din lume este o colecție de opt povești scrise simplu, dar cu mult suflet și sensibilitate. Șapte dintre ele sunt poveștile unor femei și una este a unui bărbat. N-o să divulg prea multe detalii ale celor opt povești, nu vreau să vă stric bucuria în caz că nu ați citit cartea și vă tentează.

Wanda Winnipeg este povestea unei femei foarte bogate, ajunsă în locurile unde și-a petrecut adolescența. Mi-a plăcut pentru că am avut ocazia să (re)descopăr cât de snobi sunt oamenii bogați, dar și că uneori ne reîntâlnim cu iubirile din trecut și avem ocazia să închidem niște capitole.

E o frumoasă zi cu ploaie m-a făcut să mă gândesc că nu mă ajută cu nimic să analizez la infinit diverse situații și să mă concentrez pe defectele oamenilor. Să fiu mai relaxată și să mă bucur de lucrurile mici.

Intrusa m-a șocat. E, probabil, povestea mea preferată din carte. M-a întristat, m-a înduioșat, m-a marcat. E povestea unei femei care observă o intrusă în apartamentul ei. Nimeni altcineva nu o vede, poliția nu o găsește, soțul pare că a părăsit-o, nimeni nu pare să înțeleagă prin ce trece femeia asta. Până la final, când aflăm și cine e intrusa căreia îi plăcea să îi ascundă bijuteriile și să se joace cu termostatul aerului condiționat.

Falsul spune povestea unei amante care e părăsită după 25 de ani de relație, apoi concediată, iar singura sa șansă e să vândă tabloul de Picasso dăruit de amantul său, tablou pe care îl trecea drept un fals. Cum ajunge să gestioneze situația nefericită în care se află, aflăm spre finalul poveștii.

Totul pentru a fi fericită e povestea unei femei căreia un salon de înfrumusețare i-a schimbat viața. Avea totul pentru a fi fericită, după cum spunea toată lumea. Însă, ca orice alt om, are un secret. O suferință ascunsă. Dar, în ochii lumii e o femeie frumoasă, bogată, pregătită, cu un soț bun și iubitor. O viață perfectă, nu? Dar într-o zi intră în acel salon și viața îi e complet dată peste cap. Secrete vechi ies la iveală. Totul se schimbă.

Prințesa desculță e singura poveste din carte care are ca personaj principal un bărbat. Fabio, un actor cândva superb, dar fără un talent deosebit, revine cu trupa într-un loc special pentru el, locul unde o cunoscuse pe Donatella, fata care îi oferise o noapte de neuitat. O va regăsi?

Odette Toulemonde e cel mai mare fan al lui Balthazar Balsan. I-a citit toate cărțile, știe toate detaliile, dar nu reușește nici să își spună numele când ajunge, în sfârșit, în fața lui. Ajunge, astfel, să îi scrie o scrisoare. Ce impact are acea scrisoare asupra autorului său preferat, aflați din carte. Sau din film. ❤

 

 

Cea mai frumoasă carte din lume, cea care a dat titlul, nu m-a impresionat până la final. Eram dezamăgită că cea mai plictisitoare poveste a dat numele cărții. Până am înțeles cât de profundă e de fapt. De aici am învățat să nu mă mai plâng și să mă pun pe treabă dacă am un vis. Femeile alea voiau ceva cu tot sufletul, dar nu aveau „cu ce”. Noi, ăștia crescuți în puf, avem de toate, am vrea, dar n-am vrea, dar am vrea, dar nu suntem capabili să ne urnim. Ar trebui să ne fie învățătură de minte.

Una peste alta, cartea, deși simplu scrisă, atât de simplu încât poate fi citită de oricine, ne oferă lecții de viață prețioase. Vorbește despre resemnare, iubiri pierdute, despre redescoperirea sinelui, visuri împlinite, ajutor, sprijin, noi șanse, gestionarea sentimentelor și durere.

E o carte delicioasă, înduioșătoare până la lacrimi, prețioasă. Merită citită, se citește repede, nu are decât 200 de pagini, fontul e mare, iar paginile albe și fine te îmbie să mai citești o pagină până descoperi că ai ajuns la final.

Îmi place cum fiecare poveste are o chichiță la final și m-a făcut să rămân mască de fiecare dată, deși pe alocuri m-am prins cumva de ce avea să urmeze. Îmi place felul cum m-a ținut în suspans.

Trebuie să o citiți, merită fiecare bănuț cheltuit și fiecare moment pe care îl petreceți citind-o. Îmi pare rău că nu l-am descoperit mai demult pe Schmitt, dar cu siguranță îi voi căuta celelalte cărți (de altfel, foarte lăudate).


10 gânduri despre “Cea mai frumoasă carte din lume | Eric-Emmanuel Schmitt

  1. Schmitt face parte dintre autorii mei preferați. Am citit și eu Cea mai frumoasă carte din lume, mi-a plăcut și mie mult. Deși eram reticenta inițial vizavi de proza scurtă, a început să îmi placă. Ba chiar mi se pare perfectă pentru vacanță. Dacă vrei să încerci și ceva mai puternic scris de Schmitt, îți recomand Adolf H.

    1. Da, scrie foarte frumos. Mi s-a zis ca „are valoare literara slaba”, dar prefer ceva care sa ma atinga decat banalitati imbracate in expresii pompoase. ❤️

  2. Schmitt este unul dintre autorii mei preferati, dar spre rusinea mea nu am apucat sa citesc si acesta carte.. sincer acum de abia astept! ❤ recomand si concert in memoria unui inger

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.