Dar dacă zbor?

Era în iunie, la începutul sfârșitului vechii mele versiuni, cum îmi place să spun. Eram în București, la etajul 8 al unei clădiri imense și învățam lucruri mișto despre parfumuri. La un moment dat, într-un filmuleț au apărut celebrele replici:

„-What if I fall?

– Oh, but my darling… what if you fly?”

Nu pot să spun ce ecou au avut în sufletul meu. Consider acea zi drept una de referință pentru ceea ce sunt eu azi. Pentru felul cum simt, cum gândesc, cum trăiesc și cum plănuiesc azi. Atunci s-a produs primul click în mintea și sufletul meu. Au urmat și altele, mult, mult mai dure, altele mai frumoase, altele mai triste, care m-au adus în punctul ăsta.

 

how you doin

 

Ceva în mine s-a schimbat din toate punctele de vedere. Și poate n-aș fi observat asta daca nu mi-ar fi zis-o alții. Că m-am maturizat. Că sunt mai zâmbitoare. Că sunt mai optimistă. Că sunt ALTFEL. Că SE VEDE.

Mi-am dat seama că așa e. Au fost situații, întâmplări, oameni care fără să știe m-au ajutat și m-au inspirat. Important e că azi cred mai mult în mine. Nu îmi mai pasă de ce nu trebuie să îmi pese. Nu mă mai uit în grădinile altora și îmi văd de treaba mea și de drumul meu și cred că e o gândire constructivă.

Și uite de-asta mi-am reevaluat deciziile și am decis să mă înscriu din nou la SuperBlog. Pentru că vreau să scriu. Pentru că pot să scriu. Pentru că asta știu eu să fac. Pentru că vreau mai mult de la mine.

Așa că, uite-mă: din nou în prima linie. Poate n-o să se-ntâmple nimic deosebit, dar dacă nu intru în horă, acest „poate” va fi „cu siguranță nu”. Sunt conștientă că nu o să-mi facă nimeni scară la cer, dar gândind la rece, dacă după fiecare probă învăț ceva despre domeniul respectiv, sunt pe plus, nu? Cultura generală n-a omorât pe nimeni.

Nu mai alerg după premii de o vreme, am intrat în rândul celor care vor să se distreze. Și mă aștept la probe grele, care să mă facă să trag de mine. Doar așa înveți, nu?

Bun. Sunt aici, la linia de start într-un maraton (așa îl numim noi, cu drag) din care voi ieși nepătată, nejumulită, cu capul sus, pentru că am învățat să fiu tare și să nu mă mai las afectată de toate nimicurile.

Nici acum nu o să urez baftă cuiva, și din motivele vechi, dar și pentru că bafta ne-o facem singuri. Nu-i așa?

 

bibelou

 

Să-nceapă. ❤


3 gânduri despre “Dar dacă zbor?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.