Majoratul stilului | Cele 18 Dane

Vă invit la majorat! Cum al cui? Păi ce, eu mă țin de glume? Al stilului meu, Doamne, Dumnezeule, nu v-ați prins? Face ăsta micu’ 18 ani și e pe cai mari, vrea să facă debandadă. De parcă nu era suficientă o singură Dană, o să vedeți la majoratul stilului meu 18 exemplare, care mai de care mai ciudate, după cum erau vremurile. Desigur, fiecare versiune va spune că ea e cea mai cea, mai cu moț, mai așa și pe dincolo. Eu știu ce versiune îmi place mai mult, dar vă spun la final! Vă las cu cele 18 invitate speciale ale stilului meu. 18 persoane într-una singură. 18 povești.

 

Primul an al adolescenței

Adolescența mea a început prin 2002, când deja trecusem de la copil la domnișoară și aveam ifose că vreau să mă îmbrac așa și nu-știu-cum, iar ai mei se conformau. În 2002 se purtau pantalonii roșii, largi, călcați la dungă. Evident, eu nu m-am oprit la pantaloni, am luat și un maiou roșu și umblam ca o căpșună mândră prin oraș până mi-a tăiat cineva macaroana întrebându-mă dacă nu cumva mă jenează la subraț cureaua pantalonilor. Joac-o pe-asta, se poartă iar talia înaltă!

Prima iubire

În 2003 eram deja îndrăgostită prima dată, cum sunt iubirile în adolescență. Deja începusem să mă machiez puțin și îmi doream să fiu feminină, să fiu plăcută, să fiu remarcată. Nu pot uita fusta asimetrică din denim, purtată cu o bluză semi-transparentă și o pereche de adidași luați dintr-un magazin de încălțăminte de damăpentru că deja purtam 39 la picior. Era epoca Bravo Girl și Cool Girl și mă inspiram de acolo, toate fetele purtau fuste cu adidași, eu de ce să nu port ca ele?

Epoca Harry Potter

Dana din 2004 stă într-un colț, retrasă, și dacă vă uitați mai bine, sigur are un volum din Harry Potter pe care îl ține strâns la piept. Nu vorbește cu nimeni și sigur poartă un hanorac sau o cămașă în carouri pe sub care are un tricou cu vreo trupă rock. Din această cauză nici ceilalți nu sunt prea dornici să discute cu ea, ceea ce o face și mai timidă și retrasă. Blugii rupți și lanțul care atârnă de ei nu ajută.

bibelou answear

 

Eul liric

Varianta mea din 2005 scrie poezii și deși încă ascultă rock și a început anul îmbrăcată tot în negru, a reunțat pe parcurs la hainele specifice și a trecut la un stil mai casual, poartă tricouri cu mesaje funny și blugi albaștri, evazați. A descoperit pasiunea pentru limba franceză și se lasă purtată pe valuri de poezie și încearcă să vadă la vie en rose.

Majora de la majorat

În 2006 începea epoca blugilor skinny îndesați în cizme cu blană și ciucuri și bineînțeles că aveam și eu. Mergeam în club și eram tot timidă. La majoratul meu am purtat prima dată o fustă minusculă, mergeam la sală și eram cu nasul pe sus pentru că arătam mai bine ca oricând. Nu știu ce a fost în capul meu când am pus acea fustă pe mine, dar trecutul nostru face parte din noi și nu ajută pe nimeni să îl renegăm. Bluza cu lanțuri fine pe piept îmi dădea un aer sexy și dur în același timp, sau asta credeam eu.

bibelou answear 2

 

Primul an al studenției

În 2007 începeam facultatea și deja treceam la un stil mai serios și mai potrivit pentru facultate. Purtam jeans drepți și bluze simpatice, aveam un stil vestimentar foarte simplu, nu că până atunci ar fi fost rupt din Vogue. Era perioada când salivam după o pereche de adidași de damă, dar erau atât de scumpi cei de firmă încât a trebuit să mă mulțumesc cu o pereche de pantofi maronii.

Like a lady

Dana din 2008 mergea prin cluburi și era un must să aibă de fiecare dată haine noi, pentru că orașul e mic și era inacceptabil să port aceeași bluză de două ori. Accesorizam ținutele cu pantofi cu toc sau cu botine elegante. Și, evident, asortam de fiecare dată cerceii la bluză. Nu mă întrebați de ce, nici azi nu am găsit explicația.

bibelou answear 3

 

Ca la 20 de ani

În 2009 aveam 20 de ani, mă îmbrăcam cu haine vaporoase, pantaloni albi și îmi doream să arăt ca scoasă din cutie de fiecare dată când scoteam capul din casă. Clubbingul a fost înlocuit de cine liniștite la restaurant și la plimbări la pas prin oraș. Îmi amintesc acea rochie mov în care m-am simțit cea mai sexy femeie de pe pământ, la care asortam o curea lată ce îmi sublinia frumos talia. Părul începea să îmi crească din nou după o decizie neinspirată ce a implicat o foarfecă și un coafor și începeam să mă reinventez. Să renasc. 2009, ca și 2019, a fost anul în care am renăscut. Ca om, ca femeie, ca suflet, ca aspect, ca tot. Schimbările astea nu se întâmplă pur și simplu. De cele mai multe ori au un substrat. Dar totul e spre binele nostru. Întotdeauna. Important e ca dincolo de lacrimi, dezamăgiri, durere, să ținem capul sus și să înaintăm. Cât de încet vrem sau putem. Dar să înaintăm.

Licențiata

Dana din 2010 are o diplomă în buzunar, dar niciun loc de muncă. Partea bună e că a început să slăbească și să devină pe zi ce trece mai încrezătoare. Deja moda începea să se schimbe spre mai bine, kitsch-urile atât în machiaj cât și în vestimentație au început să dispară, făcând loc trendurilor mai curate. Desigur, scrânteli de tot felul vor exista mereu, însă atunci am început eu să văd o schimbare.

bibelou answear 4

 

Deschidem ochii

În 2011 aflasem deja ce înseamnă să muncești pe rupte trei săptămâni și să fii plătit cu 50 de lei, începeam să înțeleg viața de adult și cât de nedreaptă poate fi uneori. Cred că atunci m-am simțit prima dată bătrână. Însă lucrurile sunt mereu rele înainte să fie bune și sfârșitul anului mi-a adus prieteni, bucurie, un strop de speranță. Puțină distracție. Nu pot uita rochia tricotată, café au lait, purtată cu cizme lungi, negre, și acel machiaj verde care completa peisajul începutului de toamnă. În păr mi se prindeau ultimele raze ale unui soare cald de octombrie și eram fericită…

Un nou început

2012 a venit cu un loc de muncă stabil și cu un salariu pe care l-am tocat mărunt pe haine și cosmetice. Descoperisem deja mall-urile și începeau să îmi placă hainele care nu se găseau în orașul meu. Îmi plăcea să port sacouri și să par puțin mai profi, puțin mai serioasă, puțin mai femeie. Am și acum acel sacou bej pe care l-am adorat și care mi se potrivea atât de bine.

bibelou answear 5

 

Anul muntelui

Era 2013, primăvara, când m-am îndrăgostit de Sinaia. Pe vremea aia îmi plăcea să port cercei lungi care mi se încurcau mereu prin părul lung și blond. Purtam cardigane largi și pufoase și îmi plăcea să mă plimb agale pe străzile orașului meu preferat. Cu toate astea, Dana din 2013 până în 2017 nu e genul meu de om. Sinaia a fost, cred, cea mai mare bucurie din acea perioadă. De aceea, într-un colț, la același majorat, găsim patru Dane identice, pline de frustrări, de temeri, de nervi și neputință. Dane care mâncau de plictiseală și acumulau greutate atât pe suflet cât și pe corp. Dane care deși voiau să pară cochete și aranjate, nu reușeau să mascheze total o stare de spirit mai puțin drăguță. Stilul vestimentar? Aceleași haine în acești ani și chiar și când cumpăram unele noi, păreau oricum la fel. Se mulau după starea de spirit probabil. Asta ca să vedem că nu suntem influențați numai din exterior, ci și interiorul și poveștile lui ne afectează.

bibelou answear 6

bibelou-answear7

 

La minus douăzeci de kilograme

Dana din 2017 stă cât mai aproape de ieșire, pentru că pariu că îi e greață. I-a fost tot anul și așa a schimbat toată garderoba, cu alta cu un număr mai mic. A descoperit mom jeans și tricourile mulate care îi pun în evidență silueta. Dana din 2018 e lângă ea, un fel de soră mai mare, dar cu mai puțină greață și cu aceleași, dar fix aceleași haine, pentru că și-a găsit stilul.

inCollage_20191029_112508938-1900x1900

 

The masterpiece

Dana din 2019 e preferata mea. Dana din 2019 sunt eu. Acum pot să spun că sunt cu adevărat EU din toate punctele de vedere. Acum, la 18 ani de la fetița cu pantaloni roșii și păr blond, mă simt cel mai bine. Sunt și femeie și copil și bună și blandă și dură și hotărâtă. Mă simt aproape fericită. Îmi e bine și sunt pe cale să fiu și mai bine. Mă simt bine și în blugi și în rochii, în adidași sau pantofi cu toc, bluze decoltate sau cămăși încheiate până la ultimul nasture. Era nevoie să trec prin toate stadiile pentru a ajunge aici. Relaxată. Sigură pe mine. Acum cred în mine. Acum pot să spun în sfârșit: sunt mândră de tine, femeie!”

 

 

 

 

 

 

bibelou answear 11

 

Vedeți voi, modul de gândire, ce avem în minte, dar și în suflet ne afectează și în exterior, de la ce filme vedem, la ce cafea bem, până la ce haine purtăm. Când în sfârșit ajungem la o pace interioară, totul se va calma și în exterior.

Acum, că le-am cunoscut pe cele 18 Dane, haideți să dansăm, unde ați mai văzut voi majorat fără dans?

 

Articol scris pentru SuperBlog 2019.

Sursă foto: arhivă personală, Answear.


6 gânduri despre “Majoratul stilului | Cele 18 Dane

  1. Increderea, buna dispozitie, pacea interioara. E nevoie de toate macar cate putin.
    Cred ca toate Danele au contribuit la cea de azi.
    Mie imi place sa combin, sa port hainele vechi in noi maniere. Chiar si sa repet figura.
    Rar mi s-a intamplat, dar am nimerit si la o nunta in care nu se dansa, ma simteam ciudat sa ma duc eu asa sa dansez. Aveam chef… asa ca ne-am facut capriciul langa masa noastra. Muzica era buna! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.