Ce mă face să zâmbesc

Mi-am amintit de copilărie în momentul în care am găsit pe gresia rece a magazinului unde lucrez o clamă foarte, foarte mică, pentru fetițe. Era roz, veselă, minusculă. Acea mostră de inocență scăpată și uitată pe jos, riscând să fie călcată în picioare de oameni neatenți. Noroc că am fost eu atentă și am cules-o. Nu s-a întors nimeni după ea mult timp, așa că a rămas la mine. M-am gândit câte opțiuni avem azi, câte sute de modele de accesorii există pentru toate vârstele și gusturile, de la pruncul din fașă la doamnele cochete, există chiar și accesorii pentru bărbați din ce în ce mai variate.

Am copilărit în anii ’90, când clamele mici și colorate la o mie de lei (adică zece bani) erau la putere, la fel și clamele îmbrăcate într-un gel ciudat, plin de sclipici. Era bătaie pe ele când venea marfa la magazin. Prin cine știe ce mijloace necunoscute de mine, parcă tot orașul afla și imediat se umplea magazinul respectiv cu fetițe și mămici entuziasmate la vederea micuțelor accesorii pentru păr. Dacă mai găseam și eu, bine. Dacă nu, așteptam. La un moment dat aveam colecție. Douăzeci, treizeci, nu știu exact câte erau, dar se întâmpla uneori să mi le prind și pe toate în păr.

Accesoriile au fost mereu modul meu de a ieși în evidență. Poate și pentru că au fost și epoci când nu mi-am permis cele mai la modă haine, ori cele mai calitative, ori cele mai de marcă și încercam să atrag atenția asupra unui inel, a unor cercei sau a unei brățări care zornăie cu veselie la încheietura mâinii stângi. În general prefer să nu îmi bat capul cu ținutele mele, eu având un mod foarte lejer de a mă îmbrăca, indiferent dacă vorbim despre stil sau de nuanțele alese. Evit combinațiile care șochează, evit trendurile mult prea îndrăznețe și rămân cuminte în pătrățica mea. Însă accesoriile… ehe, cu ele e altă poveste!

Accesoriile m-au făcut întotdeauna să mă simt unică. Se prea poate să fiu îmbrăcată la fel ca altă femeie la o petrecere. Dar în mod clar nu vom avea aceleași accesorii. Ele îmi par mult mai personale decât hainele, în sensul că reflectă mult mai bine personalitatea fiecărui om.

 

 

O broșă statement scoate din anonimat cea mai banală bluză.

O pereche de cercei mici, perlati, accentuează delicatețea trăsăturilor sau, de ce nu, îndulcesc o figură mai aspră.

O eșarfă aleasă cu gust te protejează și de frig și de căldură, de exemplu. O poți purta în jurul gâtului iarna, drept turban vara, drept sarong la plajă.

 

esarfe-meli-melo

 

O clamă din metal lucrată frumos, ca o bijuterie, scoate în evidență culoarea părului sau coafura. Sau amândouă. Și poate fi și singurul accesoriu purtat, fără a fi prea mult sau prea puțin.

 

clame-par-meli-melo

 

Eu am iubit dintotdeauna cerceii. Probabil am niște „sechele” din copilărie, când toți copiii aveau o singură pereche de cercei până ajungeau la maturitate sau, cei mai norocoși, până în adolescență. Prin liceu aveam câteva perechi de cercei de argint, ajungând, pe la 20 de ani, să am pentru fiecare ținută din șifonier cel puțin câte o pereche de cercei cu care să se asorteze. Fiecare bluză pe care o cumpăram pentru club trebuia să vină la pachet cu o pereche de cercei. Nu știu de ce țineam neapărat să fac asta, dar o făceam. Nu conta că erau de argint sau alte metale. Frumoși să fie!

Acea epocă a trecut, iar acum am rămas fixată pe accesorii de păr și eșarfe. Pe același model din adolescență, am câte o eșarfă cam pentru orice ținută. Asortată sau contrastantă, dar care cu siguranță merge purtată împreună cu acea bluză sau acel pulover.

Gențile îmi sunt pline de clești, agrafe, mici bijuterii care îmi împodobesc atât de frumos părul. Dacă îl iubesc, trebuie să îl răsfăț cu accesorii pe măsură, nu? Preferatul meu rămâne, desigur, cleștele metalic cu pietricele pastelate. Îmi scoate din anonimat ținutele albe sau negre, îmi fixează părul în zilele când sunt foarte ocupată și simplul gest de a-mi da părul după ureche din minut în minut mă enervează.

 

cleste par meli melo

 

Pentru unii hainele fac diferența. Pentru mine… accesoriile. Suntem diferiți, la fel și gusturile noastre. Ce e cel mai important e să găsim acele elemente care ne aduc un strop de bucurie. Care ne influențează pozitiv în fiecare zi. Care ne scot în evidență frumusețea și ne fac să zâmbim.

 

Articol scris pentru SuperBlog 2019.

Sursă foto: melimeloparis.ro, arhivă personală

Sursă video: canal personal de youtube


Un gând despre “Ce mă face să zâmbesc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.