Puterea unui apus

… sau cum am făcut o plăcere din a spăla vasele.

Orice om normal, dacă-l întrebi, îți va spune că spălatul vaselor intră în top 3 cele mai neplăcute activități casnice, undeva între călcat și curățatul prafului de pe bibelourile alea pe care ți le-a dat bunica drept „zestre” și nu te lasă inima să le azvârli cât colo. La fel aș zice și eu, dar cum eu sunt sucită de la natură și încerc mereu să caut căi de a face treburile nasoale cât mai suportabile, am pus la punct o strategie pentru a face o plăcere din această activitate care de obicei ne mănâncă timpul, ne toacă spatele și să fim serioși, ne strică manichiura.

Știți acele momente din copilărie, când ne băga mămica pe sub nas medicamentul dizolvat în suc de portocale, să nu mai fie amar, să convingă copilul să ia tratamentul și să se facă bine? Ă, păi pe același principiu aveam de gând să merg. Dar, mai întâi, un studiu de piață, că știți vorba aia, „poză să vadă tot instagramul, ori nu s-a întâmplat!”.

Dar haideți să vă pun în temă întâi. Mândră fată bătrână, m-am mutat din casa părinților la vreo 30 de anișori într-o căsuță mică (așa și-așa) pe care mi-am aranjat-o pe placul meu. Punctul forte? Atracția principală? Locul meu preferat? Mansarda care are o latură-fereastră spre apus. Să am măcar o fereastră spre apus e visul meu de-o viață. Astfel că, atunci când s-a ivit ocazia, am pus mâna pe mândra căsuță și deja m-am văzut cufundată-ntr-un fotoliu pufos, cu o carte enormă în brațe (Anna Karenina, Pe aripile vântului, ori insert here watta ya want), privind cum apune soarele după copacii din păduricea din apropiere. „People change”, zice o vorbă. Și o zice bine, pentru că subsemnata s-a răzgândit la un moment dat, undeva între montarea termopanelor și cumpăratul centralei. Numai bine. La timp!

Aveam ceva followeri pe instagram și nu pentru că aș fi vreo interesantă, ci pentru că probabil puseseră pariuri când aveam să-mi bag picioarele și să mă mut înapoi în cuibul părintesc. N-a fost să fie, pentru că atunci când am postat un story cu chiuveta (apropo de asta, voi știați CÂTE modele de chiuvete de bucătărie există? Nici nu știam ce să aleg, Doamne!), arătând cu degetul spre mansardă, cu descrierea „Mut bucătăria-n corcoduș!”, au explodat treburile. Jumătate au zis că sunt nebună, că „cine a mai văzut bucătărie la mansardă???”, iar cealaltă jumătate au aplaudat, virtual, desigur. Eu i-am rugat pe primii să-mi spună ceva mai nou și mi-am văzut de treabă și am continuat cu mutarea-n „corcoduș”. Oamenii se așteptau, probabil, să fac din mansardă un soi de sanctuar, ceva pe zen-uială, o bibliotecă, un birou, un mediu cald și plăcut unde să-ți petreci după-amiezile. Dar cine a zis că o bucătărie nu poate fi un mediu cald și primitor? Unde să fac clătite, bineînțeles.

 

franke

 

De obicei, bucătăriile sunt la parter, oricâte etaje ar avea casa. Bucătăria e acea cameră în care intri de pe un hol drăguț amenajat, acel loc în care cobori iarna să faci o cafea fierbinte, acea cameră izolată bine, să nu „urce” mirosurile de sarmale până la etaj. Sau, din contră, dacă nu ești un împătimit al gătitului… acel loc cu aspect de farmacie, unde îți prepari cu aere de chef la un restaurant cu trei stele Michelin… un smoothie.

Am sechele, să spun drept! N-am prea avut voie prin bucătărie, așa că vreau să profit acum. A fost nevoie să-mi spună mama o singură dată „uită-te și tu la cartofii ăia pentru piure câteva minute!”, ca să nu mai am voie să pun piciorul în bucătărie decât pentru a mânca, vreo câțiva ani. Jur că m-am uitat la cartofi! Sub ochii mei apa a scăzut până ce au devenit din cartofi fierți… cartofi copți.

This is my moment! Fac ce vreau la mine-n casă, dar o să-mi instalez și senzori de fum totuși. Cu mine nu prea se știe.

Ce am de gând să fac? Având în vedere că toată latura dinspre apus a mansardei e din sticlă, nu vreau să renunț total la ideea de a avea și colțișorul de relaxare acolo. Așa că voi instala o insulă în centrul bucătăriei. Acolo voi avea chiuveta, plita și cuptorul. Am pus ochii pe o plită Franke încă de când am luat chiuveta, ce credeați? I am the girl with the plan! Bine, hai și o hotă Franke, nu vreau mult abur, că nu mai văd apusul!

 

plita-franke

 

Lângă fereastră, fix lângă fereastră, un fotoliu mare. Unul. Sunt egoistă. Când am oaspeți, putem sta pe scaunele ascunse sub latura insulei folosită pentru a lua masa. Dar să revenim! Lângă fotoliul pufos o masă mică, rotundă, pe care-mi pun câteva cărți și, desigur, ceașca mare de cafea. Cu tot cu farfurioară. Și planta mea mică, suculenta. Cred că totuși ar trebui să fie nițel mai mare măsuța aia.

Un dulap mare, mare, nu prea mare, dar mare să fie, pe un perete. Multe plante pe celălalt perete și un televizor sus de tot. Nu prea mare, nu vreau să fac seri de binging, vreau doar să-mi bâzâie ceva în urechi cât timp toc, fierb, coc, pe cine păcălesc eu aici? PRĂJESC.

 

hota-franke

 

Când a fost gata, au început postările. Eu spălând vasele, iar pe fundal un uriaș soare portocaliu ce se ascundea, lăsând în urmă nori de vată roz. Eu, așteptând lângă cuptor coacerea checului cu ciocolată și privind absentă în zare. Eu, citind în fotoliul meu mare. Eu, dansând cu mănușile de cauciuc și cu o oală înflorată în mâini. Eu spărgând o farfurie plină de clăbuc pentru că m-a luat valul. Toate, având ca punct comun apusul fabulos pe care-l privesc seară de seară ca pe un serial.

Nu-i prea funny să speli vase, dar când medicamentul e amestecat cu suc dulce, se schimbă datele problemei.

De o vreme am început să primesc fotografii de la followeri care, dacă nu și-au putut muta bucătăria-n „corcoduș”, măcar au mutat chiuveta la fereastră. Na că sunt și eu bună de ceva.

 

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020.

Sursă foto: Franke


Un gând despre “Puterea unui apus

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.