10 lucruri care îmi plac | 10 lucruri care nu îmi plac | Leapșă

De la draga de Dana am primit leapșa, chiar speram să mă tăguiască și pe mine cineva, aveam nevoie de un imbold pentru a scrie din nou. Am subiecte, nu mă-nțelegeți greșit, dar nu aveam „contracția” de care tot vorbesc în timpul SuperBlogului. Scânteia care mă determină să iau laptopul în brațe și să-mi vărs tot oful.

Iar acum, fiind într-o dispoziție visătoare/romantică/plângăcioasă (să fie Mercur retrograd de vină?), leapșa asta mi-a venit mănușă!

 

anaphielle creations
Made by Dana

 

În continuare voi scrie despre zece lucruri care îmi plac și alte zece care nu-mi plac. Voi începe cu cele pe care nu le suport, de altfel așa fac și cu mâncarea. Las ce-i mai bun pentru final.

 

  1. Nu-mi place să vorbesc singură. Să nu mi se răspundă când întreb ceva. Să fiu lăsată pe seen. Sunt mesaje cărora nici eu nu răspund, dar nu e vorba despre persoane cu care am o relație de vreun fel, amiciție, prietenie, colegialitate. Nu răspund de obicei mesajelor de la necunoscuți. Însă celor pe care îi cunosc, chiar virtual doar, le răspund întotdeauna. De aceea când sunt lăsată vorbind singură mă simt cel mai prost om de pe fața pământului. Mă simt nedemnă de atenție. Mică. Insignifiantă. Nu e un sentiment plăcut.
  2. Urăsc să sun. Când există posibilitatea de a trimite mesaje, de ce să sun? Am crescut cu sentimentul că deranjez. Că orice pas pe care îl fac eu prima va deranja pe cineva. Și cred că se leagă cumva de primul punct. Teama că nu mi se va răspunde. Teama că mi se va vorbi în doi peri. Săptămâna trecută a fost nevoie să îmi fac o programare la dentist și a trebuit să sun. M-au trecut toate apele. Noroc că medicul a fost simpatic și mi-au zburat toate fricile cât colo.
  3. Nu îmi place să mi se spună să tac. Sunt genul de om care crezi că-i tăcut când nu-l cunoști. După ce l-ai cunoscut, ai fi vrut să fie tăcut. Dacă suntem prieteni, e chiar dubios când tac. Și tocmai pentru că îmi ia mult timp să îmi fac curaj să zic ceva cuiva, când mi se spune să tac mă simt din nou mică și neimportantă. :))
  4. Nu îmi place să repet. Și culmea e că mereu mi se cere să repet. Dacă am zis un lucru, fii atent. Nu mă pune să repet că mă apucă toate spumele și spumițele.
  5. Nu îmi place atunci când oamenii au impresia că mă cunosc mai bine decât mă cunosc eu. Nu. Nici eu nu mă cunosc perfect, darămite voi, oricine ați fi. Serios. Parol.
  6. Nu îmi place frigul. Mi-e frig tot timpul, chiar și vara. Au fost ierni când stăteam chircită la muncă, pe un scaun, cu lacrimi în ochi. Nu era atât de frig, bineînțeles, dar mie abia pe la 30 de grade începe să-mi fie bine.
  7. Nu-mi plac sfaturile. Dacă vrei să-ți asiguri drumul către nervii mei, dă-mi un sfat pe care nu ți l-am cerut. Nu, nu mă mut în București, lasă-mă cu asta. Nu, nu îmi schimb jobul, da, știu că nu-știu-unde aș câștiga dublu, dar între liniștea mea și banii, aleg liniștea. Nu, nu o să mănânc cutare lucru pentru că „știi tu” precis că nu mi-a plăcut pentru că nu era gătit de cutăriță. Doar. La. Să. Mă.
  8. Nu îmi place să se uite cineva la mine când vorbesc. Oamenii mă fixează cu privirea uneori și mă simt ciudat. Mulțimile mă agită. Chiar și un singur om, dacă se uită insistent la mine. Și atunci încerc să mă fac nevăzută, dar nu prea am cum pentru că sunt ditamai omul! :))
  9. Nu îmi plac oamenii care „constată” chestii. Cu tot respectul, îi consider prost crescuți. Nesimțiți. Măgari. „Te-ai îngrășat!”. Da, m-am îngrășat și nu mă bucur, nu am nevoie să îmi evidențiezi și tu asta. Da, știu, trebuie să ignorăm și să ne vedem de treabă. Dar cât să mai tolerăm nesimțiții? De ce simt nevoia să arunce câte un căcat din ăsta așa, total aiurea? Nu mi-aș permite în viața mea să zic așa ceva. Poate aș observa că a pus câteva kilograme. Dar de ce ar fi problema mea? Te-ai îngrășat, ai slăbit, ai părul ars, ai păr pe mâini sau pe picioare, ți-a căzut un dinte din față? Am văzut asta și știi și tu ce ți s-a întâmplat, nu e ca și cum te pun eu la curent cu ce se întâmplă cu tine. Așa că o să tac. Dacă vrei tu să îmi povestești despre problema ta, aici sunt. Sunt o bună ascultătoare care mai dă ochii peste cap, dar te încurajează. Parol.
  10. Nu îmi plac iubirile mediocre. Relațiile fără cap și fără coadă, relațiile plate, fără „pană de aer” când îi vezi ochii. Pe mine să mă iertați, dar dacă Dumnezeu ne-a făcut capabili de a simți că ni se taie aerul când vedem pe cineva, cred cu tot sufletul că undeva în lume există omul ăla pentru care să simți asta și care să simtă același lucru pentru tine. Nu spun că în iubire nu trebuie să muncești. Dar trebuie să ai pentru ce să muncești. Dacă suntem doi „băeți de treabă” care sunt împreună doar ca să fie, mai bine nu, mulțumesc. Am ajuns în punctul în care prefer să rămân singură decât să nu trăiesc (și pun accentul pe TRĂIESC) o iubire de-aia care te mistuie. Chiar dacă nu e pentru totdeauna. Chiar dacă e doar la început așa. Vreau să văd cum e să te topești și să se topească. Să mă iertați, dar dacă de la început suntem amici care merg la piață și pupă un cico la o terasă în timp ce scrollează facebook-ul… eu îmi bag picioarele în ea de iubire.

 

Și acum lucrurile care îmi plac.

  1. Îmi place locul meu de muncă. Nu e așa ușor cum cred unii, mai ales în perioada asta nenorocită, e crâncen să faci instructaj cu zeci de oameni zilnic (sunt oameni care chiar nu înțeleg că nu am venit eu cu regulile de acasă, dar nah…). Momentan nu mă gândesc să îl schimb. Datorită naturii jobului meu am timp să fac tot ce fac: să scriu pe blog, să scriu pentru concursuri, să citesc, să ajut oamenii care îmi cer sfaturi beauty-related.
  2. Îmi place muzica. Nu pot să rezist fără muzică. Ascult de toate, uite, de exemplu acum ascult muzică de dragoste, simt că trebuie să-mi vărs niște ofuri și niște fluturi și altfel nu am cum, pentru că n-au rezolvare. Muzica mă vindecă, mă rănește și mă vindecă din nou. O am în sânge, nu pot să trăiesc fără.
  3. Îmi place la mine acasă. Nu mă dau în vânt după hălăduiala prin „locuri noi”. Prefer liniștea mea pentru că așa sunt eu și nu are rost să încerci să mă schimbi și nici măcar să mă judeci. Nu zic că la 40 de ani nu o să o iau razna și o să colind prin Africa sau mai știu eu pe unde, dar asta sunt eu în momentul actual. Îmi place să stau pe canapeaua mea, în pijamale, cu un pahar de vin la un serial mișto, sau cu o carte în mână. Ce-i așa greșit să-ți placă liniștea și pacea căminului tău?
  4. Îmi place să fac cumpărături. Și în ultima vreme, dată fiind situația generală, cumpăr mai cu cap, dar parcă e un farmec și în asta. Să alegi din avalanșa de oferte fix ce îți trebuie și apoi să te bucuri. Yum!
  5. Îmi plac animalele, dar mai ales papagalii și pisicile. Am doi papagali și un milion de pisici care mă miorlăie pe stradă. Am o mândră pe strada pe care trec spre serviciu care efectiv miorlăie dacă trec și nu o bag în seamă. O mângâi uneori, îi fac poze, vorbesc cu ea, ea cască și întinde lăbuțele spre mine. Papagalii mei o iau razna când ajung acasă și îmi „povestesc” pe limba lor ce au făcut toată ziua și se arată foarte veseli că am ajuns la ei. Cățeaua de la bloc fornăie toată când vin acasă, iar motanul miorlăie într-o veselie. Yep, cred că și animalele mă plac.
  6. Îmi place snookerul. De puțin timp, dar am reușit să prind câteva reguli (spre deosebire de fotbal unde nu pricep o boabă) și să mă uit cu inima la gură. E un sport elegant și calm e foarte mișto. De jucat nu știu să joc, am încercat să bag niște bile de biliard, cred că a râs și tavanul de mine.
  7. Îmi place Emilia Clarke. E atât de naturală, de frumoasă, de sensibilă și amuzantă și transmite vibe-uri atât de pozitive din prima secundă încât nu ai cum să nu o placi.
  8. Îmi place să citesc. Nu citesc prea multe „grele” ale literaturii și nu îmi plac snobii literari (care sunt de două ori mai răi decât snobii clasici), nu obișnuiesc să dau cu cărțile de pământ, deși le aleg atât de bine încât nici nu aș avea de ce. Rar de tot îmi pune câte una probleme, cum e cazul celei scrise de Axel Munthe, Cartea de la San Michele, mare bestseller tradus în peste 40 de limbi, dar care pe mine m-a surprins neplăcut din cauza modului în care e scrisă. Cum să continui acțiunea în același paragraf cu replica dintr-un dialog? Mă bulversează groaznic și o citesc cu mari hopuri pentru că efectiv nu pot să urmăresc acțiunea.
  9. Îmi place să fac chestionare auto și sper că într-o zi o să am și eu permis de conducere. :)))
  10. Îmi plac băieții cu ochi căprui și dacă sunt și bronzați, cu atât mai bine. Băieții, nu ochii. :)) În general mi-au plăcut băieții cu ochii verzi, dar profunzimea și căldura unor ochi căprui e inegalabilă. 😀 Și nah, cică se atrag contrastele. Eu fiind albă cu ochii verzi… e nițel normal. :))

Gata cu plăcerile mele și mofturile. Vă las o melodie care mă ține cu capul în nori de o vreme, nu știu cum o să scap eu de starea asta, dar nah…

 

 

Nu dau mai departe leapșa, sunteți liberi să o preluați. Sau dacă simțiți nevoia să îmi spuneți un lucru care vă place și/sau unul care nu vă place de nicio culoare, aici sunt!


7 gânduri despre “10 lucruri care îmi plac | 10 lucruri care nu îmi plac | Leapșă

  1. Ce frumos ai scris! Mă bucur că ai acceptat invitația. Din tot ce ai scris rezonez în proporție de 90%, dar cel mai mult şi eu detest „iubirile mediocre”.
    Îmbrățişări cu drag! 🤗

  2. chiar ma gandeam zilele trecute ca n-am mai vazut tag-uri si postari prea personale si uite ca am dat de ceea ce ai scris tu :)).

    la faza cu muzica si cu ochii caprui chiar suntem in acelsi grup :))

  3. 1-4 parca ai scris despre mine, fiind atenta la celalalt observ orice grimasa si ma face sa fiu si mai stangace in incercarea mea de a vorbi. Cei care nu schiteaza nimic ma blocheaza complet, si refuz dialogul. Nu imi place sa vorbesc in van.
    Si 5. Nu imi place insistenta atunci cand lucrurile sunt clare si sunt hotarata. Cand sunt in dubii o spun si cer timp. Daca sunt presata renunt, nu incurc si nu imi place sa fiu incurcata. Pun mult pret pe bun simt, respectarea regulilor/spatiului intim si egalitate in drepturi si obligatii.
    Cu frigul ma descurc pana la un anumit punct, haine, miscare, ceva cald, cand nimic nu ajuta e o mare problema.
    Ma regasesc in mare in ce ai scris despre tine, chestionare am facut cand s-a pregatit al meu, dar nu ma vad conducand, presiunea e prea mare, examen sau singura in trafic in zone cu intersectii…
    Iubirea e ca focul, uneori se poate aprinde greoi, dar sa arda, sa sara scantei si sa vezi dorinta, apoi implicare, cu sinceritate, cu toleranta si amuzament, altfel cum s-ar continua… fara grija, fara caldura. Imi pare important sa spui ca iti pare rau chiar daca simti ca nu ai gresit, sa arati ca iti pasa fata de ce simte celalalt. Lucrăm la lectia asta.
    Ma amuz cum de la par blond cu ochi albastri am ajuns la saten-brunet cu ochi caprui, asta imi doream si pentru mine, aveam parul deschis cu suvite blonde.

    1. Ce frumos ai zis! Si ce ma bucur ca sunt atatia oameni care simt si gandesc (macar in anumite privinte) ca mine. 💟
      Eu chiar ma vad conducand, stiu ca e o presiune enorma, dar vreau sa cred ca sunt suficient de matura incat sa imi dau seama ca nu ma pricep, daca nu o sa ma pricep. Momentan sunt la nivelul de „vreau sa”, asa ca nu pot sa spun mai multe. 🤗

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.