Viața la 3.2

Când am zis că 2018 a fost cel mai nasol an, 2020 probabil deja își sufleca mânecile, zicând „hold your fuckin horses, că-ți arăt eu cum se face!”. 2020, anul 31 pentru mine, a fost cel mai shitty an de până acum, yea, fuck covid și fuck toate mizeriile, aștept vremuri mai bune pentru că niciodată nu mi-a fost psihicul pus la încercare mai mult decât acum. Doamne ajută să fie mai bine!

Dar au fost și lucruri bune. În ultimul an m-am apropiat tot mai mult de podiumul SuperBlog. De două ori! De data asta, însă, am făcut pauză pentru că nu am mai avut energie pentru a scrie presată de timp, enunț și barem. La care adăugăm și 50 de colegi cu aceleași aspirații. Nu, n-am mai putut.

Mi-a fost publicată o poveste într-o carte. Dănuțo de 17 ani, cu caietele la tine în orice moment, you made it, girl! Știi de ce ai făcut bucăți prima „carte” pe care ai scris-o. Știai de atunci: pentru că era so damn shitty și știai că poți mai mult.

bibelou blog birthday

Am învățat să fiu mai discretă cu treburile personale, cheers to that, merit o bere!

Am învățat să fiu puțin mai spontană, mai nebună, mai „ah, what the fuck, lets do it!”, cu alte cuvinte mi-am scos puțin la lumină adevărata personalitate sufocată de timiditate 30 de ani. Eu, care îmi plănuiam concediile în luni de zile, am hotărât cu 3-4 zile înainte că vreau să merg până la mama gaia, că nici nu am știut exact unde am fost până m-am întors. N-am fost atentă și nici nu m-a interesat neapărat unde eram. Tot ce conta era că eram acolo și era magic.

Eu am învățat să fiu matură și puternică și bună și blândă, chiar și un pic mai responsabilă.

Am învățat să renunț la orgoliu, pretenții și capricii adolescentine, să am încredere, să dau tot și să lupt cu toate puterile și tot sufletul pentru ce îmi doresc. Nu e lucru ușor să faci un scorpion să lase garda jos, iar eu am renunțat la armură și scut acum ceva vreme. Sunt mai vulnerabilă, dar respir mai bine. Uneori merită. Chiar merită!

N-am văzut eu marea anul ăsta, dar am văzut în trei zile atâtea locuri mișto cât pentru un an întreg. Marea e tot acolo, ne vedem noi…

Eu… sunt tot eu. Dar un pic mai bună. Și mai recunoscătoare pentru tot ce am, pentru oamenii pe care îi am aproape și care sunt de-a dreptul îngeri. Minuni. Vă mulțumesc că-mi sunteți!

bibelou blog birthday 2

14 gânduri despre “Viața la 3.2

  1. La mulți ani, încă o dată!
    Daaa, confirm! Ești mai caldă, mai aproape de om și emani bunătate!
    Chiar mi-ai devenit foarte, foarte dragă ❤
    Te pup! Să fie cum visezi și peste un pic 😘🤗

    1. Multumesc! Si multumesc! Stii cum e, rautatea aparenta e de cele mai multe ori nefericire sau rană. Cand renunti la ce te face sa fii nefericit iti arati adevaratele culori. ☺️
      Doamne ajuta! Te pup! 🤗😘

  2. Iti transmit si aici gandurile mele de bine!🤗 La multi ani! Anul acesta a fost si este cel mai cel din toti ai mei. E anul in care am avut curaj sa ma privesc di sa ma iubesc mai mult. Inteleg perfect ce zici. Pup you!

  3. La multi ani suflet bun si minunat!
    Anul acesta ne-a testat pe toti din punct de vedere psihic si inca ne testeaza. Eu sper sa la un an mai bun, fara Covid daca se poate 😀

  4. La mulți ani sănătoși și fericiți! Ești minunata. Sa ai parte de tot ce-i mai frumos și mai bun pe lume. O să vină și vremuri mai bune decât cele din 2020 și-atunci recuperezi. Te îmbrățișez cu drag, fata frumoasa! ❤

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.