Visam să fiu păpușă

N-am fost fetița tipică, delicată, cu cosițe aurii și fluturat sfios din gene. Am fost precum un băiețel, tunsă scurt, julită-n genunchi și certăreață. Urlățica mi se spunea și vai de pielea cui se lega de mine.

În sufletul meu, de fapt, eram prințesă, eram zână, eram păpușă. Eram de o timiditate exagerată, știu: paradoxurile mele. Cât timp nu te luai de mine și mă lăsai în pace nu mă vedeai, nu mă auzeai, îmi vedeam de treaba mea. Dar dacă mă călcai pe coadă, ieșea scandal. Târziu, târziu de tot m-am șlefuit precum o piatră și am încercat să renunț la apucăturile de micuță sălbăticiune. Nu mi-a ieșit total. Adevărul e că „the attitude” era și e doar pentru a proteja miezul sensibil.

Revenind, în sufletul meu eram o păpușă. Aș fi vrut să îmi vadă toată lumea latura delicată, dar cu toate astea, nu lăsam pe nimeni să se apropie. Chiar și azi, față de puțini oameni îmi permit să fiu vulnerabilă. Copil singur la părinți, totul îmi revenea mie. Nu știam să împart cu alți copii și nici nu voiam.

Visam să fiu păpușă, cu rochițe bufante și pantofi de lac cu toculeț și fundițe. Roșii, precum Dorothy din Vrăjitorul din Oz. Dar în oraș nu era decât un magazin de încălțăminte pentru fete și stocurile erau limitate, să nu mai spun de oferta restrânsă. Când venea marfa, dispărea destul de repede, iar eu uneori rămâneam fără pantofiorii doriți, fiind nevoită să mă mulțumesc cu alt model. Visam să fiu recunoscută doar din sunetul tocului pe asfalt.

Nu îmi plăceau hainele băiețești, simple, dar uneori ele erau, pe ele le primeam, pe ele le purtam. Nu era ca și cum am fi avut prea multe opțiuni pe atunci. Existau câteva magazine în tot orașul, nici vorbă de malluri, sesiuni de shopping „ca fetele” sau, mai ales, shopping online. Principalul scop era să fie haine sau încălțăminte de calitate, din materiale trainice, să se potrivească mărimea sau să fie chiar un pic mai mari, să le ai și la anul. Dacă erau, în schimb, prea mici, nu aveai decât să mergi cu ele înapoi la magazin, să apelezi la bunăvoința și empatia vânzătoarei pentru a le schimba. Uneori se putea, uneori nu. Acum totul e mai simplu, de exemplu, ai ales măsura nepotrivită când ai comandat ceva de pe https://answear.ro/c/copii, nu-i nicio problemă. Intri pe site, completezi datele și se rezolvă simplu, fără bătăi de cap și fără drumuri la magazin urmate de șiruri întregi de explicații. Cât de simplu ar fi fost să existe și atunci opțiunea de a comanda pe internet. Internetul era încă de domeniul SF-ului la noi în țară, ce să mai vorbim despre comenzi online? Cât de simplu ar fi fost să facem și atunci cumpărăturile de Crăciun cum facem acum! Ar fi fost de vis, mamele ar avea timp să se răsfețe și pe ele, nu doar să alerge după cadouri pentru ceilalți. Îmi amintesc cum am „prins-o” pe mama într-un an în oraș cumpărându-mi cadourile. Mereu primeam ceva de îmbrăcat, dar și dulciuri. Îmi plăceau în mod deosebit tabletele mari de ciocolată mâncate alături de un pahar de cola. Anul acela am primit și o păpușă pe care o am și acum.

Cu toate astea, mama avea grijă să fiu și o mică fashionistă. Cu măsură, că acelea erau timpurile. Dacă aș fi avut atunci, de exemplu, această Guess rochie fete culoarea roz, aș fi purtat-o doar la ocazii speciale. Îmi spunea mereu că, deși eu vreau să fiu o păpușă, nu am cum să port hainele de stradă, cele bune, chiar și în fața blocului la o minge cu băieții sau când ne jucam de-a bucătăria cu plăcinte de noroi. Îmi spunea mereu „tu vrei să fie pe tine ce-i și-n ladă?” și eu mă bosumflam.

Oricum, I used to rock orice haină, sport sau elegantă. Revăd fotografii vechi de 30 de ani și memoria de elefant nu mă lasă să uit nici măcar un obiect vestimentar. Nici rochița crem, dreaptă, cu o ciupercuță brodată pe poale, cu care am fost la mare în ’91. Nici măcar șapca roșie cu albastru pe care o purtam cand eram băiatu’ lu’ tata la meciuri sau raliuri, sau ghetuțele roșii cu țestoase ninja. Nici măcar combinezonul alb de ski, cu care am căzut pe scări și ce m-a scandalizat, deși aveam 3 ani și tocmai suferisem un șoc, a fost că mama m-a întrebat dacă vreau apică sau lăptic, de parcă nu știa că nu-mi plăcea lăpticul!

Așa sunt eu, țin minte tot felul de detalii. Micul accident nu m-a împiedicat să pozez, câteva ore mai târziu, ca într-o revistă, punându-mi cu nonșalanță mănușile. Nu pot uita nici măcar rochița mea preferată, cea roz, cu care am fugit de la bunici spre casă pe la 4 ani, pentru că mi se urâse să stau acolo și voiam acasă la mine.

Nu pot uita nici Crăciunul când mi-aș fi dorit să găsesc sub brad o rochiță pufoasă, grea, roșie, cu volane, precum cea a păpușii pe care o primisem cu un an în urmă. Liliana o chema, era blondă cu ochii verzi, exact așa, ca mine. Voiam să fim la fel, cu coroniță și acei pantofi roșii pe care mi-i doream în permanență. Voiam să fiu și eu păpușă, dar Moș Crăciun mi-a adus, în schimb, un pulovăraș portocaliu cu dungulițe negre la manșete și blugi albaștri cu capse. Nici pe ele nu le-am uitat. Confortul și calitatea veneau înainte de frumusețe. Școala era în cealaltă parte a orașului și aveam nevoie de haine groase și confortabile. Rochița roșie cu volane pe care oricum nu aș fi putut să o port atunci nu era pe lista priorităților. Dar mi-am dorit-o, oh, cât mi-am dorit-o! Nu-i problemă, m-am îmbrăcat în toate eșarfele de prin casă și am dansat dansul păpușilor, Liliana în rochia ei fabuloasă, iar eu în eșarfe ușoare, cu fir auriu. Am făcut rai din ce-aveam.

Asta n-a împiedicat-o pe mama să îmi cumpere vreo două geci de iarnă roz bombon absolut adorabile, geci care mi-au atras porecla „Pantera Roz” sau „Rose Marie”.

Visam să fiu păpușă. Dar viața m-a făcut o luptătoare. O păpușă luptătoare.

Foto: Answear, arhivă personală

Articol scris pentru SuperBlog 2022.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.