Fata din Brooklyn – Guillaume Musso

Salut!

TREBUIE sa va povestesc despre cartea asta!


A aparut de curand, la editura All. Stiam ca anual ei traduc cate o carte de-a lui Musso si o asteptam cu nerabdare. In sfarsit a aparut, dar am asteptat o oferta frumusica pentru ea, ca 50 de lei pe o carte inca nu ma lasa sufletul sa dau, oricat le-as iubi.

Am gasit-o in sfarsit cu o reducere de 15 lei, la Cartepedia. Am prins si cateva zile cu transport gratuit, am adaugat doua carti de-ale Ceceliei Ahern pe care nu le gaseam nicaieri si la ei aveau niste preturi faine de mi-a cazut falca. Am pus totul in cos si a doua zi aveam cartile.

Aveam deja Eleganta Ariciului si Panza de Paianjen (pentru a saptea oara, cel putin) pe lista, asa ca pe Musso l-am pus pe lista de asteptare pentru vreo saptamana.

Luni am inceput sa citesc Fata din Brooklyn (penultima aparuta, acum a lansat una noua, Un apartament la Paris) si pana marti pe la ora 10 nu am putut sa o las din maini.

Stiam la ce sa ma astept de la Musso. Mister, suspans, politie, crime, indicii, piste false, oameni rai ascunsi bine sub mastile lor radioase, oameni cu trecuturi obscure. Uneori, chestii supranaturale.

Dar de data asta, omul s-a intrecut pe el insusi.

Se dau personajele: Raphael Barthelemy si Anna Becker. Se iubesc de 6 luni, vor sa se casatoreasca.

El e un scriitor de succes (desi de 3 ani nu a mai scris o litera), ea un medic pediatru, o fata dulce, vioaie si buna. Totodata, discreta, si misterioasa. Pe tip il cam roade discretia asta a ei, banuieste ca femeia ii ascunde ceva dubios, asa ca o cam strange cu usa sa ii povesteasca.

Ea nu ii povesteste nimic, pur si simplu ii arata o fotografie cu 3 trupuri carbonizate si ii spune ca ea a facut asta. El pleaca din casa pentru a-si pune ideile in ordine, ea intre timp dispare.

De aici porneste o cursa disperata pentru a o salva pe femeia iubita si pentru a descoperi care e adevarul.

Anna, care de fapt nu se numeste Anna, are un trecut dureros si o experienta de viata care o forteaza cumva sa fie discreta si sa nu atraga atentia asupra ei.

A fost rapita la 14 ani si tinuta 2 ani prizoniera de un psihopat, un pedofil. Reuseste sa scape si de atunci viata ei se schimba, incepand de la identitate pana la profesia pe care o alege.

Nu ea e responsabila pentru moartea celor trei persoane, dar se simte vinovata ca nu a reusit sa le salveze. Cele trei sunt victime ale aceluiasi psihopat, fiind tinute in aceeasi casa anume contruita pentru ca „locatarele” sa nu afle una de cealalta.

Anna, pe numele ei adevarat Claire, e ajutata de directoarea unui colegiu si reuseste sa isi termine studiile si sa devina medic pediatru.

Revenind in prezent, Raphael afla toate astea ajutat de vecinul lui, Marc, fost politist.

Actiunea incepe in Franta, continuand pe strazile New York-ului, locul copilariei lui Claire.

Ceva din finalul cartii m-a socat, dar nu dau mai multe detalii, sa nu stric surpriza. Un anume personaj se dovedeste a fi mai implicat in toata povestea asta decat am fi crezut. Avand nasul extrem de sensibil si dezvoltat, l-am mirosit numaidecat, dar am asteptat sa vad ce-i cu el. Nu m-am inselat.

In ansamblu, actiunea e extrem de alerta, totul se schimba de la o pagina la alta, apar indicii noi, personaje noi, iar toate astea m-au facut sa nu las cartea din maini. De obicei citesc la serviciu cand nu am treaba si nici prea multe cliente, dar de data asta am adus cartea acasa si am citit pana seara tarziu.

Musso merita toti banii pentru ca reuseste sa captiveze, iar asta e foarte important pentru mine. Degeaba o carte e foarte buna si plina de invataminte, daca nu reuseste sa ma prinda cu actiunea sa.

Si gata, daca am citit si Fata din Brookly, nu imi ramane decat sa astept anul viitor noua carte, Un appartement a Paris. Se pare ca e o continuare a romanului Chemarea ingerului. Se anunta a fi ceva bun bun!

L-ati citit pe Guillaume Musso? Va place?

Ce roman de-al lui v-a placut cel mai mult?

Magic Retouch, L’Oréal – pro sau contra?

Salut!
Pentru ca am vazut ditai dezbaterea in jurul acestui produs, am zis sa povestesc putin mai pe larg despre el, ca sa stie toata lumea la ce sa se astepte din partea sa.

Eu nu imi vopsesc parul, momentan am cateva firisoare albe, dar sunt prea putine pentru a justifica aplicarea unei vopsele de par. De ce? Pentru ca am o culoare naturala superba, de ce sa fiu modesta? Cand o multime de oameni te lauda pentru asta, de ce sa schimbi?

In fine. Ideea era ca nu folosesc acest produs pe propriul par, dar mama, pentru ca are „noroc” de multe fire albe, se vopseste (tot cu L’Oréal, nu am uitat de review-ul pentru Excellence) aproape lunar si intre vopsiri mai apare cate o ocazie cand trebuie musai sa aiba o coafura impecabila, asa ca are nevoie de o solutie de moment.

Iar Magic Retouch e special conceput pentru asta. Puteti sa-l priviti ca pe un sampon uscat daca vreti.

Ce este el, mai concret?

E un spray colorat, care odata pulverizat pe par, se transforma intr-o pudra colorata.

Ce face acest produs?

In primul rand, coloreaza radacinile crescute, dar, atentie, numai daca aceste radacini sunt albe sau mai deschise decat culoarea sprayului. Mai concret: esti blonda, vopsita saten mediu si folosesti spray brown? Functioneaza. Esti bruneta, vopsita blond si folosesti spray-ul blond? O sa ai un moloz maroniu la radacina. Am vazut persoane dezamagite de produs pentru ca nu a facut nimic pentru radacinile inchise la culoare. Valuri de blonde cu radacini negre, suparate foc ca nu a functionat produsul. Oameni buni, nu pentru asta e facut! Stiti foarte bine ca de multe ori nici vopseaua nu deschide cat trebuie radacinile inchise la culoare! De ce Doamne iarta-ma va asteptati ca un praf galben sa va faca radacinile blonde? E cat se poate de logic.

Mai departe. Produsul trebuie pulverizat de la o distanta maricica, 20-30 cm, pentru a nu va trezi cu pete mari de culoare pe par si pentru a fi sigure ca se aseaza uniform. Pateaza pielea? Da, o pateaza nitelus. Pentru ca, din nou, de ce ne-am astepta ca o pudra colorata sa se aseze pe par si sa respinga pielea capului? Dar daca il folositi cum v-am spus, de la o distanta mai mare, nu va pata atat de tare pielea. Iar daca patati in afara zonei vizate, adica pe frunte, de exemplu, se duce imediat cu putina apa si sapun sau un strop de demachiant. Eu una am observat ca nu se curata complet cu apa. Asta e un mare plus.

Da, daca va scarpinati cu spor radacinile, se ia pe degete si, dupa caz, in unghii. Dar eu nu vad o drama in asta.

Fixeaza un pic parul, de aceea e posibil sa simtiti un pic incarcata zona respectiva.

Rezista fix pana la urmatoarea spalare pe cap.

Mama a folosit nuanta Blond Inchis, deci nu cred ca s-a transferat pe perna, fiind o nuanta mai deschisa, dar e posibil ca un negru sau saten inchis sa pateze un pic. Puteti folosi un prosopel sau o carpita daca tineti mult la fata de perna. 😀

Imi pare rau ca lumina nu m-a ajutat prea tare, dar cred ca se poate observa destul de bine ca sprayul coloreaza frumos si efectul e natural. Spre tample se observa un pic radacina alba, dar e doar pentru ca a miscat agrafele, dezvaluind putin zona unde nu am aplicat produsul.

Concluzii?

Eu sunt incantata de el, desi are si minusuri.

Dupa cum am mai spus, e o solutie pentru cazurile urgente, practic te scoate din… impas. Nu e un produs pe care sa il folosesti cu regularitate, ca sa mai amani doua luni vopsitul. Ai o petrecere diseara si nu ai timp/chef sa te vopsesti? Atunci da.

Iar la o petrecere nu vad de ce ti-ai scarpina radacinile cu spor.

Magic Retouch e disponibil in 8 nuante, negru, saten inchis, saten, blond inchis, blond deschis, blond auriu, saten mediu cenusiu si mahon.

Pretul poate varia, eu l-am avut la serviciu numai la 35,99 lei, dar am vazut si alte preturi prin magazinele online sau prin supermarketuri.

Are 75 de mililitri si puteti sa il folositi de mai multe ori.

Bourjois Volume Glamour Ultra Curl – review

Salut!

Am amânat atât de mult acest articol pentru că am vrut să-mi fac o părere clară despre produs. Inițial nu m-a încântat atât de mult, dar am fost convinsă că ceva se va schimba în bine.

CYMERA_20170607_210452

L-am anul trecut, înainte de sărbătorile de iarnă, dar l-am deschis abia prin martie. Deja foloseam ceva de la L’Oréal, dar pentru că nici el nu m-a încântat la început și pentru că oricum am stocuri întregi de mascara, am zis „oh, f&^% it, ce dacă folosesc două în același timp?”. Și l-am deschis și pe cel de la Bourjois. Inițial am zis că e prea slab. Aveam experiența Volume Reveal la purtător, așa că mă așteptam la ceva wooooohooow, mai ales că periuța (curbată, din cele clasice, nu cu țepișori) e de vis și promitea multe.

CYMERA_20170607_210429

Chiar așa, această mascara promite volum intens și gene super mega ultra curbate! Dar îmi oferea asta? Năăăău! Nu, efectul era foarte foarte natural, frumos, dar natural. Or, mie îmi plac genele foarte negre, cu volum, să se vadă! Am gene lungi, dar blonde, așa că am nevoie de ceva mai intens pentru a le face vizibile. Așa că l-am dat deoparte o vreme și am folosit tot L’Oréal, care între timp a început să-mi placă pentru că nu mai lipea genele și le făcea foarte negre și frumoase.

Abia după câteva săptămâni am revenit la Bourjois. Deja începea să se schimbe socoteala. Se pare că i-a prins bine timpul în care nu a fost folosit, pentru că s-a schimbat un pic formula, a devenit mai consistentă, drept urmare… eu am acum niște gene de-mi vine să le pup.

În primă fază, periuța nu aduna suficient produs pentru a-mi evidenția frumos genele, dar acum le face bogate și negre încă de la primul strat. La al doilea… pfui, deja efectul e de poveste!

CYMERA_20170607_142014

 

CYMERA_20170607_232433

Mai pe scurt, îmi oferă volumul de care am nevoie, le curbează frumos de parcă tocmai am folosit cleștișorul (sunt și zile când nu îl folosesc. Semnat, lenea). Le colorează într-un negru intens și nu le lipește.

Nu se fărâmițează, nu m-am trezit niciodată cu bobițe negre în zona ochilor. Genele rămân la fel de frumoase până seara când ajung acasă, nu se pleoștesc (am pățit-o și pe asta cu alte produse).

Nu știu cum reacționează dacă mă prinde ploaia,  oricum nu scrie că e rezistent la apă, dar nu am mai avut de trei secole o mascara care să curgă în caz de ploaie.

Se demachiază repede, doar cu micelară. Nu mi-a iritat ochii, nu am nicio problemă cu el.

Prețul e în jur de 50 de lei (dacă nu prindeți vreo ofertă!) și termenul de valabilitate e de 6 luni.

Voi l-ați încercat?

Pupicici!

Jurnalul unui copil zăpăcit

Mă uit la copiii din ziua de azi și mă enervez în sinea mea când văd cât de năzdrăvani și băgăcioşi sunt. Vor să pipăie tot, să afle tot, să vadă tot, iar asta, pe mine, adult fără copil și cu propria copilărie aflată prea hăt departe în trecut, mă scoate de multe ori din sărite.

Dar dacă mă opresc două secunde și îmi amintesc ce specimen decervelat eram în copilărie, mă mai calmez oleacă. Pentru că eu, omul de azi, am fost cândva copilul care la doi ani a fugit de acasă în căutarea coaforului. M-au găsit după câteva ore, în cealaltă parte a orașului.

Nu eram copil ca toți copiii din jurul meu, adică o fetiță cuminte care spune frumos poezii și-şi ține mânuţele în poală când merge în vizită. De unde, eu aproape că mă urcam pe mobilele săracilor oameni, le mâncam toată mâncarea și mai ceream o porție dacă nu mă săturam.

Pe-acasă e adevărat că mă jucam și cu păpușile pe preș, în fața ușii, dar la fel de adevărat e că luam la picior toate șanțurile și toate băltoacele. Chiar mi-am spart figura alergând printr-un șanț, imediat după ce m-am uitat în spate și am râs de fetele care erau cu mult în urma mea… „cine e ultimul, e un ou clocit”. Iar eu… ehm… eu am fost prima. Un ou zdrobit.

10313634_774919929205140_1050721216888798044_n

Pe vremea aia nu existau părculețe speciale pentru copii, îngrădite ca niște țarcuri, unde aleargă de obicei mămicile cu tona de șervețele antibacteriene după prunci. Nu, nene, noi ne descurcam. Furam un colț de pâine și o roșie și o zbugheam la joacă. Cu cheia de gât, sau, ăștia mai mici, fără cheie. Dacă atunci când sunam la ușă mama avea treabă pe balcon sau în baie… ghinion!

Revenind la joacă, preferatele mele erau jocurile în natură. Eram mastercheful tocanelor cu noroi și aveam cel mai bun preț la kilul de nisip. Făceam cele mai faine coronițe din flori șutite de pe la vecini și eram piua-ntâi la cocoțata sau picata ori Omu’ Negru.

Totuși nu îmi plăceau în mod deosebit jocurile „de gașcă”, aici mă refer mai ales la Țară, țară, vrem ostași. Nu suport ideea de grup care repetă ca o adunătură de roboți aceeași replică.

Acum constat că aveam un spirit dezvoltat de lider, de multe ori conducând diverse activități. O grădină în fața blocului (nu creștea nimic niciodată acolo în afară de buruieni și oricum atunci nu aveam idee că pomii nu „se prind” dacă plantăm o crenguță, dar era amuzant să încercăm), un adăpost pentru un cățel sau o mâță de pe stradă, cu mâncare și tot fasonul. Îmi amintesc cât am plâns într-o zi, când am intrat în casă pentru a aduce nu mai țin minte ce, iar fetele mi-au tuns mâța pe care o adusesem de pe stradă. Doamne, cu ce poftă au mai râs de mine când m-au văzut plângând cu lacrimi cât corcodușa, când am văzut bietul pisoi cu blănița tăiată fix în mijlocul căpșorului.

Mă credeam și mare vedetă, așa că făceam de multe ori spectacole în scara blocului, cu bilet la 100 de lei. Da, moneda aia imensă, argintie. Mi-am descoperit aptitudinile (lipsă, zic eu acum) de star încă din fragedă pruncie, când am ieșit în fața blocului îmbrăcată cu vestă, eșarfă pe post de fustă și căciulă de blană. O fashion victim de iulie. Cine a zis că nu-i frumos să porți căciulă de blană când afară sunt 40 de grade?

Serios, chiar credeam că voi ajunge vedetă, mi-am făcut și formație cu o prietenă. Ne numeam „DaySy”. N-am ajuns vedetă, dar am rămas cu amintiri frumoase, unele de-a dreptul trăsnite.

Bine, am avut parte și de evenimente normale, jocuri și pasiuni normale pentru vârsta respectivă. Elasticul, coarda și rațele și vânătorii. Mămăligă la perete, stai! Toate insumează o mare de amintiri frumoase dintr-o perioadă ce nu se va mai întoarce nicicând. Poate doar când voi avea copilul meu, voi retrăi o frântură din copilăria mea, nu-i așa?

Iar pentru cine are deja copii, am o propunere faină. De ziua copilului, anul acesta, Opera Comică pentru Copii organizează în Parcul Herăstrău și la Muzeul Satului Festivalul Opera Copiilor. Și nu durează doar o zi, ci 4 zile. Intrarea e gratuită, așa că ai voștri copilași se vor bucura de muzică, face painting și alte activități interesante pentru ei și, de ce nu, pentru voi. Pentru mai multe informații, vă invit să vedeți evenimentul creat pe facebook, aici.

În altă ordine de idei… voi ce trăsnăi ați făcut în copilărie?

Pupicici!

Goliciuni de mai (2017)

Salut!

Iată că a venit în sfârșit și vara. Poate reușesc să mă încălzesc și eu anul ăsta… încă am oasele înghețate după minunăția asta de iarnă (da, eu nu am simțit deloc primăvara, am perceput-o ca pe-o prelungire a iernii). Wish me luck! :))

Mă așteptam să fie o lună seacă în ceea ce privește consumul de maglavaisuri, însă constat cu bucurie că am făcut treabă bună și de data asta. E decent, dacă mă gândesc că momentan dorm pe o saltea în mijlocul dormitorului și am alături o pungă în care mi-am pus produsele de îngrijire și machiaj. Credeam că nu îmi va mai arde de smăcuit în asemenea deranj, dar iată că am avut grijă să mă răsfăț și luna asta.

CYMERA_20170531_194220

  • minunea de cremă Cosmetic Plant mi-a fost de mare ajutor spre sfârșitul iernii, când deja pielea mea nu mai suporta frigul. Pielea îmi era crăpată și mă ustura groaznic. Am văzut crema asta în Profi și am înșfăcat-o degrabă, pentru că îmi aminteam că mi-a plăcut prima dată când am avut-o. Și bine am făcut, pentru că este fantastic de bună! În câteva zile mi s-a vindecat pielea și a devenit mai fină. Cel mai probabil o voi cumpăra din nou, dar momentan folosesc Farmec cu orhidee. Cu părere de rău o spun, dar nu ne prea înțelegem;
  • crema de mâini de la Oriflame a fost o chestiuță plăcut parfumată și cam atât. Nu a excelat prin nimic. Am mai consumat una acum câteva luni, gata, asta-i ultima!
  • crema de mâini The Body Shop cu moringa am cumpărat-o pentru mama de ziua femeii și sunt uimită că a durat atât până a consumat-o, având în vedere cantitatea redusă, doar 30 ml. E foarte consistentă, își face treaba extraordinar, mirosul e divin, am doar cuvinte de laudă. Prețul e cam măricel pentru o cremă de mâini atât de mică (undeva la 25 de lei), dar merită. În orice caz, data viitoare voi cumpăra un unt de corp cu moringa și îl voi folosi și pe mâini. Să fie, să ajungă;
  • Nivea Care a făcut parte dintr-un set cumpărat în ultimele zile ale anului trecut. Am folosit-o pe ten, mâini, corp… miroase foarte bine (un miros care persistă până a doua zi, hidratează bine, a fost ok;
  • avem și un miez mic de cremă L’Occitane en Provence cu citrice și verbină. Miculuța aa făcut parte dintr-un set primit de la Camelia vara trecută. E singurul produs consumat din acel set și asta doar pentru că mama s-a îndrăgostit de aroma sa. Restul produselor (gel de duș, săpun și loțiune de corp) sunt puse la păstrare pentru viitorul concediu. Miroase într-adevăr minunat această gamă, atât de bine încât tocmai mi-am cumpărat și de la Oriflame o loțiune de corp cu aceeași aromă.

CYMERA_20170531_194013

  • minunatul meu deodorant Dove Original… o, Doamne, cât iubesc deodorantul ăsta! Nu poate trece iarna fără să îl folosesc. De data asta s-a întins până în primăvară și acum am alt Dove, varianta Invisible, preferatul meu pentru vară (alături de Bourjois cu ceai verde);
  • surprize-surprize, vă așteptați la încă un Head&Shoulders? :)))
  • mi-a plăcut teribil exfoliantul cu trandafiri de la The Body Shop. L-am primit tot de la Camelia și l-am folosit cu drag timp de câteva luni. Totuși prețul mi se pare destul de prohibitiv, așa că sunt șanse slabe să îl cumpăr;
  • gelul de duș B.U. cu vanilie și lămâie se anunța o variantă dușulească a prăjiturii Albă ca Zăpada, dar eu am simțit mai puțină lămâie și mai mult… ghimbir. Nu știu de unde și până unde… dar mie mi-a mirosit mai condimentat acest produs. În fine, ideea e că a fost interesant, doar că mă așteptam la o altă aromă;
  • ați văzut gelul de duș Palmolive în ultimul „What you buyin’?”. L-am cumpărat de la București și l-am consumat numaidecât, așa mare cum e. Are un miros senzual, floral (mac zic ei), intens, mmm! E un produs deosebit! Palmolive scoate produse faine pe bandă rulantă în ultima perioadă. Țineți-o tot așa!

CYMERA_20170531_193850

  • BB cream-ul Normaderm a făcut parte din portfardul meu mai bine de un an de zile. Nu l-am consumat, nu mi-a plăcut în mod deosebit și încă plâng după cei 70 de lei dați pe el. O achiziție total aiurea, cu toate că m-am documentat înainte, am cugetat, etc, etc. Nu mi s-a potrivit și pace! Începând cu nuanța prea închisă, trecând prin felul cum (nu) se așeza pe ten și încheind cu faptul că îmi apăreau diverse chestii pe ten când îl foloseam… pot să zic că a fost un big fail. Ce mi-a plăcut însă, e nuanța tubului. Verdele ăla cu irizații ușor rozalii m-a dat pe spate. Cucuvea sunt, mă uit după tot ce sclipește;
  • pudra de la Essence a fost foarte faină, am mai avut-o și acum doi ani. Mai aveam o singură bucățică, dar s-a spart ieri și nu o puteam băga în cutia cu produse de machiaj fără să se împrăștie peste tot, mai ales că se rupsese capacul și nu stătea decât de ochii lumii, așa… :)))
  • creionul pentru sprâncene de la Maybelline era de puțin timp în trusa mea de șmecherii, dar fiind foarte moale și cerat, a fost nevoie să îl ascut destul de des, așa că s-a consumat numaidecât, în câteva luni. Ce vedeți acolo e peria și un buture de creion, dar gol pe dinăuntru, mina s-a terminat cam la un centimetru distanță de periuță;
  • gelul de curățare Gerovital Derma+ a fost minunat, l-am avut și pe el a doua oară, l-am câștigat în iarnă la SuperBlog;
  • dizolvantul Farmec 2în1 a curățat bine, adică a făcut exact ce trebuie să facă un dizolvant bun. Nu am observat să îmi fortifieze unghiile;
  • Ză balsam e balsamul mamei de la vopseaua de păr. Apropo de vopsea, de când vă tot mint că vă povestesc cât de încântate suntem de vopseaua Excellence… pfuiiii! Între timp mama a folosit deja 3 nuanțe. :))) În fine, ziceam de balsam. Pentru mine, balsamul ăsta e de vis. Ei nu îi place, zice că îi îngrașă părul. Eu n-am pățit asta și sunt deja la al doilea tubuleț. Un tubuleț îmi ajunge pentru vreo 6 folosiri cred… deci e destul de generos. Nu știu alții cum sunt, dar mie îmi lasă părul cu luciu de oglindă (oricum eu am părul frumos, hă hă) și fiiiiiiiin ca de bebel. Love it? Loooove it!

Și cam asta fu! Am fost hărnicuță! Voi cu ce vă mai lăudați? 😀

 

Nou de la Maybelline – Color Sensational Vivid Hot Lacquer (primele impresii)

Salut!

Dacă nu știați, începând cu luna mai găsim pe piață un nou produs Maybelline, adicătelea un ruj lichid lucios. I-aș spune gloss, dar e mult prea opac și intens pentru a fi numit așa.

 Eu am avut ocazia să swatchuiesc toate nuanțele și am încercat și pe buze câteva dintre ele.

CYMERA_20170530_213110

Cum mi se par noile produse? Hmmm… interesante!

Aplicatorul e foarte ușor de folosit, e un burețel ușor alungit, în partea de sus având centrul ieșit ușor în relief, iar pe spate o scobitură mică unde rămâne mai mult produs.

CYMERA_20170531_213948

Culoarea e opacă, intensă, iar luciul e de vis. Nuanța cea mai închisă (Slay it) mi se pare puțin mai problematică în sensul că necesită mai multă atenție la aplicare pentru a se uniformiza. Nu știu dacă se poate observa în fotografie, dar eu am aplicat-o cam aiurea și am ceva pete mai deschise pe buze.

După câteva minute de la aplicare, rujul se încheagă cumva pe buze, devenind un pic mai lipicios.Și mai rezistent, aș adăuga. În ceea ce mă privește, cu cât un gloss/ruj lichid e mai lipicios și mai gros, cu atât îmi rezistă mai mult pe buze. Părul meu dislikes this, iar vântul râde în hohote.

Singurul lucru care mă scoate din sărite la acest ruj e că mi se transferă pe dinți groaznic de mult și se și curăță greu de acolo. De fapt, nu știu dacă e problema rujului sau e strict problema mea, că oricum mă trezesc zebră, orice ruj aș purta. Doar cele rezistente la transfer fac excepție, logic.

Mirosul e delicios, un pic vanilat aș spune.

Nu știu ce să spun despre rezistență, eu le-am pozat și le-am șters, doar nuanța de roșu deschis am avut-o mai mult pe buze (doar că nu am fotografie, of), dar nu știu dacă a stat și ea vreo oră, pentru că m-am șters imediat ce am ajuns acasă, pentru a mânca. Dar în orice caz pare genul de ruj „de cursă lungă”. Iar vestea bună e că pateaza buzele! Yay, nuanțele mai închise lasă buzele colorate în nuanțe subtile de roz, zmeuriu, lila, iar asta dă un aspect fresh chiar și după ce produsul a fost șters de pe buze. ❤

Rujul are 7.7 ml și se găsește în toate magazinele care vând produse Maybelline, la prețul de 35 de lei. Prețul poate varia totuși, de exemplu pe Emag era cam 44 când m-am uitat eu.

Haideți să le vedem și pe buze. Scuzați moaca. Pliz. :))

Nuanța din stânga parcă-i un corector, e foarte deschisă și să o zic pe șleau… nu știu cine ar putea să o poarte exact așa cum e, nu știu la ce tip de machiaj s-ar potrivi, pentru că mie efectiv îmi anulează culoarea buzelor, par tencuită. În schimb, celelalte nuanțe îmi plac foarte mult. Toate.

Ați văzut/încercat/auzit de aceste produse? Vă tentează? 😀

Pupicici!

De-ale tenului

Salut!

Mă gândeam că nu am mai vorbit de mult timp despre pielicică, nu v-am mai zis ce-am descoperit în ultima perioadă, nu am mai stat la taclale despre produsele de îngrijire a tenului.

Rutina mea e destul de simplă, nu mă avânt în testarea a n produse de același tip deodată, nu cumpăr mai mult decât îmi e necesar și folosesc un produs până se consumă. Prefer un produs bun, pe care îl cumpăr după ce studiez cu atenție produsele mai multor mărci, ingredientele care știu că-mi fac bine, dar și preturile. Și prețul are un rol important, de cele mai multe ori nu vreau nici cel mai ieftin produs existent, dar nici cel mai scump. Undeva la mijloc e ok. Mai nou sunt înnebunită după produsele The Body Shop, drept urmare și-au găsit un loc de cinste în arsenalul meu.

Tenul meu e uneori deshidratat, iarna în principal, dar în același timp e și gras, cu pori măriți și uneori puncte negre. Am foarte multe riduri de expresie, însemnând unul enorm între sprancene (care mă face să par mereu furioasă) și mai multe în jurul ochilor. Nu sunt atât de naivă încât să am impresia că o cremă ar putea să mă scape de ele, dar pot să încerc, nu? Hai să o luăm pas cu pas totuși.

IMG_20170511_203702

De prin 2014 folosesc apa micelară de la Garnier. Îmi e absolut suficient acest produs pentru demachierea tenului. Nu vreau să intru în polemici, poate un demachiant cremos ar fi mai eficient, poate, poate, poate, dar eu nu folosesc un strat de machiaj gros cît degetul mare de la picior. Machiajul meu zilnic e un pic de fond de ten, corector sub ochi, pudră și blush. Iar pe astea le îndepărtează minunat micelara mea.

Pentru zilele când folosesc mascara False Lash Wings Sculpt de la L’Oréal (care se demachiază al năbădăii de greu) folosesc demachiantul bifazic pentru ochi tot de la Garnier. Topește instant cele două straturi de mascara.

„Instrumentul de tortură” e clasica dischetă din bumbac pe care o aleg în funcție de pret. „Dați-mi și mie un pachet de dischete demachiante. Cele mai multe și cele mai ieftine”. Punct.

IMG_20170511_203535

După demachiere (nu imediat, de cele mai multe ori trec câteva ore) urmează spălarea tenului. O scrie pe micelare că nu necesită clătire, dar eu nu pot să nu mă spăl pe față. Am ales spumantul Sebium de la Bioderma, imediat ce am consumat spumantul de la Gerovital Derma+ (extraordinar și el). Am găsit o ofertă bună la o farmacie (44 lei pentru 500 ml parcă) și am pus gheara pe el, pentru că l-am mai folosit, e a patra oară când îl am. Curăță bine, nu usucă, miroase frumos și subtil. Ce să-i mai cer?

După ce îmi usuc fața (cu șervețele de hârtie), pulverizez un strop de apă termală pe ten și o las să se usuce, absoarbă, sau ce face ea acolo. Nu știu cum or fi alții, dar eu de când am renunțat la loțiunea tonică în favoarea apei termale, îmi simt tenul mai sănătos, mai hidratat și mai luminos.

Momentan folosesc 3 creme de față.

Dimineața folosesc crema pentru ten gras Idealia de la Vichy. Are o textură ca de spumă, e aerată, lejeră. Matifiază tenul, dar îl și hidratează.

IMG_20170511_203320

Seara folosesc crema cu vitamina E de la The Body Shop. Are aceeași textură aerată, dar parcă un pic mai bogată decât cea de zi de la Vichy. Se absoarbe repede și nu mă trezesc cu tenul gras nici măcar a doua zi. Nu mi-a cauzat neplăceri, iubesc totul la ea. De la preț (59 lei), până la miros, textură și efect. Foarte rar mi se întâmplă ca tenul meu să accepte o cremă din prima, oricât de bună ar fi ea. De obicei când am o cremă nouă, o folosesc câteva zile, apoi îi zic de toate cele și reiau folosirea abia după o vreme.

În funcție de nevoi (mai sunt și perioade când pielea o ia razna) folosesc și crema antiacneică de la Gerovital Derma+. De exemplu, duminica, dacă aplic în timpul zilei o mască, o folosesc imediat după. Sau când îmi apar coșulețe o aplic fie local, fie pe toată fața, în funcție de gravitatea problemei. A fost o perioadă și când am folosit-o zilnic. Dar e destul de puternică și usucă un pic, de-asta prefer să o folosesc doar când am nevoie de un produs special.

IMG_20170511_204443

Și pentru că am pomenit produsele speciale, o dată pe săptămână folosesc o mască de față de la The Body Shop, cea cu argilă și alge. Îmi lasă tenul curat, ține în frâu punctele negre și nici sebumul nu își mai face apariția decât timid, în limite normale. Aplic masca pe tenul curat, aștept 10 minute să se usuce și mă clătesc, folosind apoi gelul spumant, ori pur si simplu apa termală.

Am inclus aici și uleiul din arbore de ceai de la Oriflame. Nu am văzut rezultate extraordinare, dar încă e în teste. Și drept să spun, nici nu am prea avut pe ce să îl folosesc, coșurile nu prea și-au făcut apariția în ultima vreme. Unul singur a fost mai căpos și am reușit să îl desumflu în vreo 3 zile cu ajutorul uleiului. îl aplic pur și simplu cu un bețisor de urechi pe zona afectată. Ce îmi place foarte mult e aroma sa. E de viiis! 😀

Și cu asta am încheiat povestea despre ritualul meu de îngrijire a tenului. Voi ați mai descoperit vreo minune demnă de menționat? 😀

Pupicici!

Goliciuni de aprilie (2017)

Hello!

Aprilie a fost o lună taaaaare bună pentru a consuma diverse chestii. Am adunat o pungă întreagă de goliciuni și tare mi-s mândră. Dacă aș reuși și să nu mai cumpăr o mulțime de debunii, aș avea și eu nițel loc în casă. Dar nu, pe unde îmi arunc ochii dau de câte ceva. Partea bună e că în ultima vreme mi-am luat mai mult produse de care aveam nevoie. Demachiant, cremă de corp (pentru că aia de la Dove miroase a microbuz, după cum ziceam…), cremă de față, etc. Nu m-am aruncat să dau 3 gloanțe pe un parfum, având alte 10 acasă. Oricum nu aș da 300 de lei pe un parfum, dar așa ca exemplu. :))

În fine, să ne apucăm de goliciuni, că timpul trece, micii se mănâncă…

IMG_20170501_105309

  • șamponul regenerant de la Gerovital a fost ok, chiar mă aventurez să spun că am observat niște zulufi în plus, dar problema mea veșnică e mătreața și dacă nu folosesc H&S o perioadă, reiau lupta cu ea. Urăsc mătreața. O urăsc! Dar dacă nu aveți problema asta, șamponul chiar își face treaba;
  • clasicul meu H&S nu putea să lipsească. Nu putea;
  • balsamul mamei Balea pentru păr vopsit e foarte fain, l-am încercat și eu și chiar lasă părul moale, fin, ușor de pieptănat și aranjat. Merită!

IMG_20170501_105417

  • Am luat acum vreo două luni de la eMag niște multe geluri de duș (:)) ) pentru că de ce nu(?). Printre ele s-a aflat și un pachet cu două geluri Bourjois, produse pe care le iubesc până-n măduva oaselor. Acesta e cu iasomie. Are un miros rece, răcoros, de floare, dar nu numai. Are cumva și mirosul tulpiniței proaspăt ruptă, un miros verde, crud. Foarte fain!
  • gelul Palmolive cu migdale, trandafir și încă ceva face parte dintr-o casetă pe care a câștigat-o mama la un concurs de la Profi. E clientă fidelă acolo și iete că are și de câștigat din când în când. Mirosul era unul lemnos, dulceag, fin. Mi-a plăcut mult, gelurile de duș Palmolive ne plac oricum foarte mult;
  • când am comandat gelurile de la eMag, îl comandasem inițial și pe ăsta micu’, Feel the Massage, dar nu l-au mai avut pe stoc, așa că atunci când am mers să iau produsele de la poștă, m-am oprit și la Billa să îl iau oricum. Îl voia mama și nu am vrut să o las fără el. Miroase cumva în genul parfumurilor Issey Miyake, un parfum răcoros, acvatic, ușor dulceag totuși. Cu siguranță va mai ateriza la noi în baie.

IMG_20170501_105539

  • am consumat în sfârșit șamponul uscat Batiste. Mirosea drăguț, dar de la Batiste mă cam mănâncă scalpul de obicei și în plus, lasă urme albe și îmbâcsește nițel părul. E ok-ish el, dar nu mai cumpăr. Prefer Elseve!
  • laptele Doina e preferatul mamei, nu l-ar schimba nici pe La Prairie și tot La Mer-ul din lume. Și mie îmi place, face călcâiele fine fine și miroase frumos. A se citi că miroase a copilărie; :)))
  • crema de corp Avon Dreams nu a fost cu nimic diferită de Avon Life, deși parfumurile miros foarte diferit, cremele de corp parcă miros toate la fel. Nu că ar fi un lucru rău, e doar o constatare. Mi-a plăcut, a hidratat, a parfumat plăcut și cam atât. La 10-11 lei, ce să cer mai mult?
  • avem acoloșa două mini ape termale Avene, una a mea și una a mamei. Un miez din ăsta se consumă cam într-o lună, folosit de două ori pe zi. Eu mi-am luat acum ditai sticloanța de 300 ml, ca să știu o treabă. Un lucru e sigur: nu putem fără. Hidratează, calmează, e miunată;
  • avem și două bucăți de cremă Vichy Idealia Skin Sleep, una a mea și una a mamei. La noi în casă #semănâncăpepâine orice vine de la Vichy. Iubim produsele astea, mama mai ales nu renunță la Skin Sleep cu niciun preț. E deja la a cincea; :))
  • mititelul din dreapta nu e consumat încă, dar azi, cel târziu mâine va fi gata și nu vreau să îl țin o lună degeaba, mai ales că în curând începem niște reparații prin casă și practic cred că nici noi nu vom mai avea pe unde să dormim, darămite punga cu goliciuni. Bun, deci vorbim despre un serum lift instant de la Aslavital. Nu șterge niciun rid, să fim serioși, dar, după ce l-am folosit o lună am observat că tenul e mai odihnit, mai ferm, mai fin, mai neted. Am schimbat mai multe produse în ultima vreme și tenul meu arată din ce în ce mai bine, dar el a rămas constant în rutina mea din ultima lună, așa că sunt sigură că are are un rol serios în toată nebunia asta. Nu știu dacă îl cumpăr curând, nu prea mă simt confortabil să știu că trebuie să dau ÎNCĂ 30 de lei lunar pe încă un produs de îngrijire, dar cine știe… poate!

IMG_20170501_105642

  • micelara L’Oréal e fix acelasi produs cu micelara Garnier, doar că e 7 lei în plus. Atunci de ce să o cumpăr tot pe ea? Am cumpărat Garnierul și pa. E foarte bună, curăță bine, nu irită, nu miroase a nimic, nu înțeapă, nu e lipicioasă, dar e FIX LA FEL cu cea de la Garnier. Atunci de ce? Hai lasă;
  • benzile depilatoare de la Farmec mi-au fost prietene în ultimul an. Mi se par mai blânde decât cele cu Argan. Deja am luat încă o cutie. Pam pam!
  • iubitul meu Roberto Cavalli! Cât am iubit parfumul ăstaaa! L-am iubit din primul moment, a fost primul parfum scump pe care am dat banii. Ce naiba zic aici, a fost singurul parfum scump pe care am dat banii, că pe alealalte le-am primit (:D). Am economisit luni de zile câte-un leu, câte-un leu să dau 175 de lei pe el, pe 1001 cosmetice. Culmea, a fost original, țin minte că am stat cu inima la gură cu gândul că ar putea să nu fie. Abia după 3 ani și-un pic l-am consumat, încă îmi place, dar deja mi s-a luat de aroma lui. Sunt atât de multe parfumuri faine în lume, de ce să rămân la unul singur?

IMG_20170501_105814

  • deja consumasem destul din blush-ul Melkior și pensula nu mai lua suficient produs, în plus depășise termenul de valabilitate, așa că am decis să mă despart de el. A fost un blush extraordinar de bun, natural, ușor sidefat, suficient de pigmentat, s-a consumat greu, nu s-a sfărâmat, nu mi-a cauzat reacții aiurea ale tenului, merită toți bănuții. Dar acum am un Too Faced mini și niște perle fabuloase de la Oriflame, așa că nu o să mai am nevoie de alt blush mult timp;
  • mult iubitul meu fond de ten Fresh Nude Foundation de la The Body Shop! Nu știu cum consumă femeile astea un fond de ten într-o lună, două, că eu folosesc 6 luni același fond de ten, aproape zilnic. Mai puțin duminica, pentru că sunt liberă. Deci da, 6 luni am folosit miculuțul ăsta, e de vis, am deja a doua sticluță și momentan nu mă gândesc să încerc altceva. Poate la toamnă să îmi iau și eu o șmecherie din aia de la Urban Decay, Naked Skin. Dar tare îmi e că dau #doomilioane pe el și mă aleg cu buza umflată pentru că n-o să îmi placă. Poate fac o treabă cu gagicile din Sephora și mă ajută cu doi stropi cât să încerc acasă, să nu dau o căruță de bani pe un fond de ten. Până atunci, însă… trăiască The Body Shop!
  • pensulele alea sunt cele mai de spanac pensule din câte am avut vreodată! Am scris despre ele pe blog, sunt absolut VARZĂ! Sunt aspre, în loc să îmi îmbrace frumos tenul cu un strat de pudră/blush, îmi exfoliază pielea, mă chinuie, mă zgârie! De ce ai face asemenea pensulă? De ce? Pensulele mele actuale, luate de la serviciu, de la o firmă nu foarte cunoscută (One Group) sunt atât de fine și minunate, încât chiar nu pot să înțeleg de ce cere Oriflame-ul 20-30 de lei pe spanacul ăla de pensule! Au niște fire de parcă e păr de pe picioare, atât îs de groase. La gunoi cu ele!

Și gata!

Cât despre luna viitoare… nu știu dacă să mai fac postarea sau nu. Cum am spus și mai sus, nu știu dacă o să am loc pentru punga cu goliciuni, dar vedem. Oi găsi eu o cale. 😀

Voi cum stați cu spațiul și cumpărăturile? Mai aveți loc în casă, sau…? :))) Ați mai consumat ceva, sau faceți stocuri și stive ca alții (a se citi „ca mine”). :))

Pupicici!

Avon Perfectly Matte (un fel de review)

Hello!

M-a mâncat spinarea să îmi comand ceva la Oriflame și Avon săptămâna trecută, iar miercuri am primit produsele. Aveți aici întreaga comandă dacă e vreo curiozitate. Oricum e și pe instagram poza, dar poate nu mă urmăriți pe instagram (nu înțeleg de ce, dar na… :)) ). Deci:

IMG_20170427_194556_058

Singurele produse de la Avon au fost 4 mostre de ruj Perfectly Matte, luate cu 4 lei toate. Simțeam nevoia de a avea un ruj nou, dar nu puteam să îmi justific o achiziție de genul ăsta din moment ce mai am vreo 15 rujuri+glossuri acasă. Așa că am ales o cale de mijloc, să satisfac și curiozitatea și să nu chelesc buzunarul cumpărând ÎNCĂ un ruj-două.

Am folosit zilele trecute toate nuanțele, le-am lăsat pe fiecare câteva ore pe buze, să văd dacă se strâng, dacă migrează dincolo de conturul buzelor, dacă fac scame și alte nebunii.

Am făcut câte un miliard de fotografii purtând fiecare nuanță, niciuna nu a fost bună, așa că am ales pur și simplu câte una decentă. Decentă pe telefon. Când le-am descărcat azi în laptop, am văzut că arată ca naiba culorile, mult mai șterse decât sunt în realitate. Ori telefonul e de vină că face fotografii foarte vii, ori laptopul că nu știe să le „citească”. Eu le postez oricum, cu mica mențiune că în realitate nu sunt așa șterse nuanțele. Dar cum frumusețea e în ochii privitorului, mă rog la toți Sfinții să le vedeți de pe un „divais” care arată culorile foarte vii.

Eu am nuanțele Vibrant Melon, Ravishing Rose, Pure Pink și Peach Flatters, după cum se poate vedea scris pe fiecare fotografie.

IMG_20170428_160659

Rujurile sunt cremoase și pigmentate. Mirosul lor e foarte subtil, dar mirosul ambalajului e de superglue și asta mă calcă pe bătături.

Se aplică frumușel și chiar dacă nu e aspectul ăla perfect catifelat și impecabil ca al rujurilor Bourjois de exemplu, arată decent chiar și pe buzele mele uscate și pline de cojițe.

Rezistența e ok dacă nu mănânc. Cum am mâncat, cum s-a dus rujul. Dar spre deosebire de altele, cât rezistă, rezistă frumos, nu se cojesc aiurea, nu fac bobițe mici și inestetice, nu fac acea dungă grețoasă (știți despre ce vorbesc), nu se întind pe toată fața.

Singura nuanță care nu mă dă pe spate e Pure Pink, dar nu pentru că ar avea ea vreo problemă, ci pentru că arăt de parcă aș fi bolnavă atunci când port rozuri din astea prăfuite. Mă face să par ștearsă. Vibrant Melon, în schimb… yum! E un roșu aprins care duce binișor spre roz. E delicios, îmi dă o stare fabuloasă. 😀

Oook, în mare cam asta ar fi. Sunt rujuri ok, nu cred că voi cumpăra un full size, dar o să mă distrez în continuare cu mostrele și, cine știe, poate îmi mai cumpăr. Prețul întreg al unui ruj e de 30 de lei, dar mai mereu beneficiază de reduceri zdravene, așa că să zicem că merită. Clar merită 20 de lei (cât a fost în catalogul din care am luat eu mostrele), dar 30… nu aș fi așa sigură. La 30 de lei există cele de la Maybelline care sunt clar peste, calitativ vorbind.

Voi le-ați încercat? Eu abia aștept să ies din casă, să îmi port iar Vibrant Melon-ul. :)))

Pupicici!

What you buyin’? #2

Salut!

Am terminat cu Spring SuperBlog! Clasamentul nu arată prea bine momentan, dar mai aștept 3 note și poate va răsări un soare decent și pentru mine. :)) O #remuntada, ceva. 😀

Dar până atunci ne ocupăm de mărunțișuri treburi femeiești. Cum ar fi un mic haul de primăvară!

De Florii am mers cu mama la București pentru sesiunea de shopping de primăvară. Nu am zăbovit prea mult prin Sun Plaza pentru că aveam lista făcută de acasă, cu calcul de preț și când am văzut totalul, mi-a pierit cheful de a strecura și alte articole „la fața locului”, așa că #sticktothelist cu dinții, nu glumă! Cu toate astea, s-au strecutat câteva mărunțișuri, dar asta doar pentru că anumite produse de pe listă au fost mai ieftine, sau… de negăsit.

Făcusem acum câteva luni un wishlist și într-o oarecare măsură m-am ținut de el, cu mențiunea că anumite chestiuțe le-am luat dinainte, de pe net sau pe unde și în funcție de cum le-am găsit.

Era cât pe ce să nu apuc să cumpăr tot ce aveam pe listă, că ce să vezi… eram pe la sfârșitul sesiunii de shopping, când, în H&M fiind (unde altundeva?) se sting toate luminile… începe o alarmă să piuie și angajații încep să ne îndrume către ieșire. Toată lumea să se îndrepte către ieșirea de urgență! Am ieșit frumos, când ce vedem? Toate ieșirile erau blocate, erau paravanele trase în aripa nouă și practic eram cu toții blocați acolo, învârtindu-ne în cerc. Am întrebat un tip de la Altex și ne-a răspuns super amabil că probabil se joacă iar(!) cineva la alarma de incendiu și că s-a mai întâmplat asta și cu două zile înainte. Până la urmă ne-a îndrumat  către ușa dintr-un paravan, ușă ce dădea spre culoarul ce ducea către metrou. Nimeni nu părea interesat să meargă acolo, toți se învârteau în continuare.

Panica mea nu a fost vizibilă, dar a existat și a fost destul de intensă, mai ales că în îmbulzeala aia, cu alarma, cu întuneric, mi s-a părut că de undeva de departe se auzeau niște țipete. Primul gând a fost „aoleo, ardem ca niște câini aici!”. Nimeni nu spunea nimic, doar angajații magazinelor îndrumau clienții spre ieșirea din magazinele în cauză. Dar să spună  cineva „bă, oameni buni. Pe aici se iese. Duceți-vă, dară!”, nu. Nimic. Cea mai isteață soluție a fost să ne lase să ne rotim ca niște apucați între paravanele trase. Senzația a fost nasoală, nu am mai întâmpinat o asemenea situație până atunci. Bineînțeles, o dată ce am ieșit de la metrou, la aer, mi-am pus ideile în ordine, am stat câteva minute și am pornit îndărăt. Când am ajuns înapoi, era lumină la etajul 1, dar alarma încă piuia. Ne-am făcut de lucru pe sus până au aprins luminile și totul a revenit la normal și la parter. Dar aripa nouă tot nu s-a redeschis până nu ne-am hotărât să merem acasă. Atunci, bammm! S-a redeschis și eu am putut să îmi iau sutien și mama o cămașă. Bun! Haida, că m-am lungit cam mult!

IMG_20170417_111749

Acum îmi dau seama că trebuia să le pozez în funcție de magazinul de unde le-am cumpărat, daaar, hai că merge și după categorie. 😀

  • gelurile de duș au fost cumpărate din Cora. Cel cu mentă, pentru că mi-a făcut Camelia poftă acum câteva luni, iar celălalt, pentru că miroase absolut fabulos. Sexy, oriental, floral, intens. O nebunie!
  • pentru corp am luat două produse, un unt de corp cu grapefruit roz de la The Body Shop și pentru că nu vreau să îl consum prea curând (sunt mai piperate ca preț și chiar nu îmi permit să dau lunar 63 de lei pe un unt de corp), am luat și o loțiune de corp Dove pentru copilași. Loțiune pe care o urăsc atât de mult pentru că mirosul ei îmi aduce aminte de mirosul din microbuze, așa că am pasat-o către mama, așa că probabil o să consum oricum untul de corp. Nu mă înțelegeți greșit, nu e nimic în neregulă cu loțiunea sau cu mirosul ei. Cu nasul meu e. Probabil. :))

IMG_20170417_111838

Din categoria „îngrijim moaca”, am 4 produse:

  • de la The Body Shop mi-am cumpărat o cremă pentru noapte. Conține vitamina E și ulei din germeni de grâu, ingrediente care știu că-mi fac bine. O mască bună nu am mai avut de prin 1900, toamna, așa că am zis să apelez tot la prietenul The Body Shop și-am luat-o pe aceasta cu alge și argilă. Am folosit-o deja de 2 ori și chiar îmi simt tenul mai curat, mai aerisit cumva. E faină, își merită bănuții;
  • din dm am luat chestiuțele astea, nici nu știu cum să le zic. Am un lapsus gigant, nici nu mai știu ce marcă sunt. Mama și le-a ales pentru a le folosi pe gât. Până acum zice că-s uleioase. Mai multe nu știu.
  • am găsit balsamul de buze Nivea cu mure și al meu a fost! Miroase atâââât de bine și colorează buzele atât de frumos! Îmi place mult!

IMG_20170417_112000

Am cumpărat și câteva produse de machiaj, asta-i partea care mă încântă cel mai tare. :)))

  • de la Flormar i-am luat mamei o ojă. Intrasem să caut o ojă liliachie, dar cum nu am găsit exact ce îmi doream, am luat doar pentru ea;
  • am recumpărat fondul de ten preferat, cel pe care l-am luat în toamnă e pe ducă, nu știu dacă mai am o săptămână din el. E de la The Body Shop și e cel mai bun fond de ten pe care l-am avut vreodată. Eu folosesc Bali Vanilla, cred că e a doua nuanță. Încă nu i-am făcut un review, dar nu-i bai. Am o sticluță plină; :)))
  • pentru că am cumpărat fondul de ten, ghici ce! Mi-au dat kitul pentru sprâncene cadou! Kit care pe site e peste 70 de lei. Nu mă preocupă în mod deosebit aspectul sprâncenelor mele, dar de când l-am primit pe-ăsta mic, zilnic mă ocup de sprâncene cu mare atenție și parcă se vede diferența. Tare mult îmi place!
  • de la Sephora am luat pudra HD de la MUFE și am plătit doar 8 lei. Am avut un voucher de 50 de lei și varianta mini era 58 de lei, așa că am făcut o afacere bună, zic eu;
  • tot de la Sephora mi-am luat și un creion pentru ochi Bourjois pe care îl folosesc aproape zilnic de atunci! E de vis! Nici nu a costat mult, e cremos, e rezistent, culoarea îmi pune în evidență verdele ochilor… e uau! Exact ce căutam. Eu îl folosesc pe post de tuș, nu pe waterline. Îmi ies niște codițe de mă mir și eu! :)) Și pentru că am cumpărat de două ori din Sephora, am primit și două mostre de 212 VIP de la Carolina Herrera. „Mă cunosc” cu parfumul respectiv, îl am la serviciu, așa că aș fi preferat ceva ce nu încercasem, dar până la urmă gestul contează.
  • am găsit micuța miculuța ojă liliachie fix în Cora. Am mai avut-o și anul trecut, tare mult mi-a plăcut. O port de duminică pe unghii, deci 4 zile. Arată impecabil. E de vis! A se vedea în poza următoare cum arată după 4 zile (+top coat Super Gel);

IMG_20170419_203240

  • pentru că sprayul „nu era acasă” când am făcut ședința foto de grup, l-am pozat azi singurel. Evident, e de la The Body Shop și miroase a tei. Nu știu ce-i moringa asta, de pe unde provine, mi-a ieșit complet din minte. Dar pentru noi miroase a tei. A tei înflorit, eventual după o ploaie de vară. E intens, persistent și nu știu, mă calmează aroma sa. Vreau și untul de corp cu moringa și eventual să mă scald într-o mare de moringa. 😀

 

IMG_20170410_095418

  • aici vreau să vă arăt geaca, nu mutra mea. Gecuța mea e din Stradivarius și o iubesc. Păcat că afară a venit din nou iarna și nu o pot purta. Apoi o să vină vara direct și iar nu-i bine. Dar în fine, mai avem și toamnă. :)))
  • sutienul nu l-am pozat. E din C&A, e negru, are dantelă și e dulcico-sexy, așa.

Și gataaaaa! Cam pe astea am spart eu salariul acum două săptămâni! 😀

Acum mănânc pâine cu salam câteva luni. :)))

Voi ce v-ați mai cumpărat? Sunt doar eu albina turbată din magazin în magazin de la prima geană de soare?

Pupicici!